Caută doar în titlu
Business Internaţional

Se îndreaptă Germania din nou spre recesiune? Străinii comandă mai puţine produse „Made in Germany“, pofta nemţilor pentru cumpărături scade, agricultorii simt şocul secetei, iar încetinirea economică începe să creeze probleme companiilor germane

Germania este principalul motor de creştere economică prin exporturi al Europei de Est. Spre exemplu, circa 30% din exporturile Cehiei se duc pe piaţa germană. Ponderile pentru Ungaria, Polonia şi România sunt de 26%, 25% şi 23%. O încetinire sau recesiune în Germania se simte în aceste economii şi în zona euro.

Cel mai cunoscut nume care împrăştie prin jur teama că Germania merge spre recesiune este Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană. Banca nu este tocmai un specialist imbatabil al prognozelor, dovadă fiind problemele financiare cu care se confruntă, însă estimările sale sunt urmărite îndeaproape.

„Startul economiei germane în noul an este până acum o mare dezamăgire“, spune Sebastian Becker, economist la Deutsche Bank. „Evoluţia mai multor indicatori ciclici ne spune că economia germană se îndreaptă spre recesiune.“

Veniturile băncii s-au micşorat pentru al optulea trimestru consecutiv în ultimele luni ale anului trecut, scrie Bloomberg. Probleme cu rezultatele financiare au şi alte companii, unele de top, germane. Compania aeriană low-cost Germania a cerut recent protecţie faţă de creditori sub legea falimentului şi şi-a anulat toate zborurile. Compania a dat vina pentru necazuri pe scumpirea combustibilului şi pe fluctuaţiile valutare. Daimler, unul dintre cei mai cunoscuţi constructori auto la nivel mondial, a raportat prăbuşirea veniturilor anul trecut cu 22% şi a profitului cu aproape 30%. Producătorul de oţel Salzgitter, al doilea ca mărime din Germania după Thyssenkrupp, a avertizat marţi că profitul i-ar putea să scadă cu aprope două treimi anul acesta din cauza „perspectivelor mai întunecate şi a numeroaselor incertitudini economice şi politice“, notează Reuters. Sub ploaia de date descurajatoare, este greu pentru un business să rămână optimist.

Comenzile pentru fabricile germane au scăzut cu 1,6% în decembrie, faţă de luna anterioară, cel mai mare plonjon din ultimele şase luni, potrivit unei analize a IHS Markit. În noiembrie, scăderea a fost de 0,2%, potrivit datelor institutului federal de statistică. Economiştii se aşteptau că în decembrie indicatorul să crească cu 0,3%. Comenzile au fost trase în jos de cererea mai slabă din străinătate. Cererea din partea clienţilor din afara zonei euro s-a comprimat cu 5,5%. Comenzile din Germania s-au diminuat cu 0,6%.

Arătând un alt semn de slăbiciune, asociaţia din industrie VDMA a anunţat ieri că în decembrie comenzile pentru sectorul de inginerie au scăzut cu 8% în raport cu anul anterior. Şi cererea internă, pe care guvernul îşi bazează speranţele de creştere, s-a blocat. Vânzările de retail au înregistrat în decembrie cea mai abruptă scădere din ultimii 11 ani. Germania „a sărit din tigaie pe foc“, după cum a remarcat un analist. Indicele PMI pentru ianuarie pentru sectorul construcţiilor s-a retras de la 53,3 puncte în decem­brie la 50,7 puncte, periculos de aproape de pragul de 50 de puncte, limita dintre creştere şi scădere.

În sectorul agricol, după o vară neobişnuit de secetoasă, fermierii germani au înregistrat anul trecut cea mai slabă recoltă de cartofi de după reunificarea ţării.

„Este clar acum că vremurile bune pentru industria germană au apus“, a afirmat Alexander Krueger, economist la Bankhaus Lampe.

„Având în vedere încetinirea economiei globale şi multele riscuri politice, este greu de înţeles de unde pot veni noi impulsuri pentru o creştere sustenabilă.“ Preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann, a spus săptămâna trecută că se aşteaptă la o creştere economică pentru anul acesta semnificativ mai mică decât ar fi crezut în urmă cu doar câteva săptămâni. Guvernul estimează pentru anul acesta un avans de 1%, la care contribuţia consumului ar fi de aproape trei sferturi. Biroul federal de statistică va publica datele privind evoluţia economiei în trimestrul IV pe 22 februarie. Încetinirea economică a făcut o gaură în bugetul Germaniei, iar guvernul s-a trezit în situaţia neobişnuită - pentru el - de a face economii, notează Handelsblatt.

Astfel, Berlinul ar putea acumula până în 2023 un deficit bugetar de 25 de miliarde de euro din cauza încetinirii creşterii venturilor din taxe în contextul frânării economiei.

Estimarea vine ca un şoc după anii de surplusuri aduse de creşterea economică neîntreruptă.

Încetinirea Germaniei are efecte asupra zonei euro ca întreg. Vânzările de retail din regiune au scăzut cu 1,6% în decembrie, faţă de luna anterioară, trase în jos de reducerea poftei de cheltuieli a nemţilor. Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, a calculat că PIB-ul zonei euro a avansat cu doar 0,2% în ultimul trimestru al anului trecut, acelaşi ritm ca în trimestrul anterior, cel mai slab din ultimii patru ani. Analiştii de la Danske Bank cred că indicatorii macroeconomici pentru zona euro arată doar un start slab în noul an şi nu venirea unei receisuni. „În timp ce aşteptările companiilor germane s-au deteriorat în toate sectoarele, iar Italia a plonjat oficial în recesiune, vedem semne nesigure de stabilizare în Franţa şi Spania. Indicatorii arată că economia zonei euro va încetini în continuare, la 0,1% în ritm trimestrial în primul trimestru din 2019. Încă nu credem că zona euro se îndreaptă spre recesiune“, spun analiştii băncii daneze.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.