Caută doar în titlu
Business Internaţional

Începe o nouă eră a naţionalizărilor? Preşedintele francez foloseşte această armă contra ArcelorMittal pentru a demonstra că statul are forţa să intervină în industrie

La trei decenii după ce preşe­dintele francez François Mitte­rand a lansat cea mai recentă ofensivă majoră de naţio­nalizări din Europa Occiden­tală, aducând sub controlul statului bănci, grupuri de asigurări, producători de arme şi de oţel, François Hollande a încărcat şi el arma naţionalizării, cu care îl ameninţă pe cel mai mare producător de oţel al lumii, ArcelorMittal, pentru a-i şubrezi rezistenţa în faţa planurilor Parisului. Miza este concedierea a 600 de angajaţi ai unei oţelării din Franţa, promisiunea preşedintelui socialist că va proteja locurile de muncă şi încrederea că guvernul poate interveni în industriile strategice.

Conflictul dintre Paris şi ArcelorMittal a luat amploare după ce, cu foarte puţin timp înainte de a se întâlni cu preşedintele grupului indian Lakshmi Mittal, Hollande a evocat posibilitatea naţionalizării fabricii istorice de la Florange. Mittal a venit la Paris special pentru a discuta cu preşedintele francez după ce un ministru al acestuia a declarat că ArcelorMittal nu mai este dorit în Franţa deoarece nu şi-a respectat promisiunile şi nu respectă ţara.

"Naţionalizarea va face parte din discuţii", a declarat Hollande înainte de întrevederea cu magnatul indian. Ce au discutat cei doi a rămas un mister. Un comunicat al preşedinţiei anunţă doar că şeful statului francez "a prezentat mai multe opţiuni" pentru "păstrarea locurilor de muncă" de la Florange şi că discuţiile dintre stat şi companie vor continua până sâmbătă, termenul limită stabilit de Mittal pentru găsirea unei soluţii privind fabrica, scrie The Telegraph. Hollande s-a mai întâlnit cu Mittal în urmă cu două luni, când conflictul dintre Paris şi ArcelorMittal doar mocnea.

"Minciuni" şi "şantaj"

ArcelorMittal vrea să închidă două furnale de la Florange, ceea ce ar duce la disponibilizarea a 629 de angajaţi. Grupul este dispus să vândă operaţiunile "fierbinţi" ale unităţii, dar să păstreze o parte din afaceri, şi a dat Parisului răgaz până sâmbătă pentru găsirea unui cumpărător.

Ministrul francez al industriei Arnaud Montebourg susţine că a găsit doi potenţiali investitori, dar aceştia sunt interesaţi de achiziţia întregii uzine, soluţie respinsă de ArcelorMittal deoarece ar pune în pericol alte activităţi din Franţa, unde are aproximativ 20.000 de angajaţi. După unele surse, investitorii ar fi grupul rus Severstal şi cel francez Ascometal.

Niciunul dintre nume nu a fost confirmat oficial, potrivit Le Figaro. Modul în care ArcelorMittal abordează problema l-a determinat pe Montebourg să acuze producătorul de oţel de "minciună" şi "şantaj".

Tot el este cel care a declarat că ArcelorMittal nu mai este dorit în Franţa. Planul ministrului este ca, dacă Mittal nu se angajează să găsească o utilizare viabilă celor două furnale sau nu acceptă vânzarea în întregime a fabricii, să naţionalizeze toate operaţiunile Florange până când va pusă la punct o strategie cu un investitor privat.

CE: Europa trebuie să-şi găsească din nou ambiţia industrială

Propunerea lui Montebourg este salutată de o mare parte din politicienii francezi, atât de dreapta, cât şi de stânga. Chiar şi oficiali de rang înalt par că susţin Parisul. "Europa trebuie să-şi găsească din nou ambiţia industrială. În ceea ce priveşte industria, nu putem fi doar o regiune a consumului de produse americane şi chinezeşti. Guvernul are dreptate", apre­ciază comisarul european pentru piaţa internă Michael Barnier. El avertizează însă că orice naţionalizare trebuie să respecte regulile stricte ale UE, notează The Wall Street Journal.

Dar chiar dacă vânzarea întregii uzine are mai mult sens decât doar a furnalelor, operaţiunea este foarte riscantă. "Astăzi, comenzile vin tot de la ArcelorMittal, clienţii au relaţii cu grupul, iar brevetele utilizate îi aparţin", a explicat François Pa­gano, analist la CFE-CGC.

Membrii familiei Mittal au declarat pentru Le Monde că sunt "extrem de şocaţi" de comentariile lui Montebourg. Primarul Londrei s-a amestecat în conflict invitându-i în Marea Britanie pe oamenii de afaceri din India. "Dacă Franţa nu vă vrea, Anglia vă vrea", a spus el. Mittal, în vârstă de 62 de ani, locuieşte la Londra şi cu o ave­re netă de 17,1 mld. dolari ocupă locul 41 în topul bogaţilor lumii realizat de Bloomberg.

Compania lui a cumpărat grupul european Arcelor în 2006 printr-o ofertă ostilă, după ce a promis că nu va reduce personalul şi investiţiile şi nu va muta operaţiunile. Serviciile secrete franceze au avertizat atunci că tranzacţia este peri­culoasă şi au interceptat convorbirile telefoanice ale lui Mittal.

"Mittal este un simbol, un simbol al eşecului politicilor fostului preşedinte Sarkozy şi un semn că guvernul poate interveni. Era mai bine dacă Arcelor ar fi fost vândut europenilor", a afirmat Karine Berger, un parlamentar socialist francez.

Ea a explicat că guvernul vrea să se desprindă de imaginea fostului premier socialist Lionel Jospin, care în 1999 susţinea că "nu te poţi aştepta ca statul să facă totul".

Jospin, ultimul lider socialist înaintea lui Hollande, le-a spus angajaţilor Michelin că statul nu poate preveni desfiinţarea a 7.500 de locuri de muncă de la o fabrică a producătorului de anvelope.

Statul francez nu lasă industria din mâini

Dar guvernul lui Hollande a schimbat placa. Acesta a mediat mai multe negocieri, printre care unele legate de planul celui mai mare producător auto francez, PSA Peu­geot Citroën de a efectua concedieri masive şi altele pentru găsirea unui cumpărător pentru o rafinărie a Petroplus. Parisul vrea un control mai mare în industrie, în condiţiile în care şomajul este la maximul ultimilor 14 ani.

ArcelorMittal este în mod special vulnerabil în Europa, care-i asigură aproape jumătate din producţia de oţel.

De ase­menea, 25 de furnale din totalul de 63 ale grupului sunt în Europa.

Din cele 25 de unităţi doar 14 mai funcţionează. ArcelorMittal vrea să închidă permanent cele două furnale de la Florange şi alte două din Belgia. Oţelăria franceză ar fi necompetitivă deoarece sunt prea departe de porturi, iar regiunea, de 200 de ani un centru al industriei franceze a oţelului, a rămas fără minereu de fier şi cărbune. După închiderea furnalelor, grupul ar vrea să continue la Florange producţia de tablă pentru uzinele VW, BMW şi Toyota din apropiere. În total, fabrica are 2.500 de angajaţi. Industria franceză a pierdut 60.000 de locuri de muncă pe an în ultima decadă.

Pe 31 octombrie, ArcelorMittal a raportat cel mai scăzut profit trimestrial din ultimii trei ani. Grupul intenţionează să-şi închidă temporar sediul din Luxemburg anul viitor pentru a reduce cheltuielile, potrivit Les Echos.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.