La dezvoltarea Nord Stream 2, de exemplu, participă, alături de Gazprom, companiile Engie (Franţa), OMV (Austria), Shell (Marea Britanie/Olanda), Uniper (fosta EON/Germania) şi Wintershall (BASF/Germania). Europenii vor contribui cu jumătate din investiţiile necesare proiectului.
În timp ce numai câteva segmente ale tehnologiei sunt vizate de sancţiuni, regulile UE includ o dispoziţie conform căreia investiţiile care datează dinaintea impunerii de sancţiuni în 2014 sunt în continuare legale.
Guvernele europene au votat pentru prelungirea sancţiunilor până în ianuarie 2017 la un summit de săptămâna trecută. Senatul american a votat luna trecută să înăsprească impactul restricţiilor americane.
Exxon Mobil şi alte companii din energie s-au alăturat recent preşedintelui Trump în a-şi exprima temerile legate de un proiectul de lege adoptat de Senat privitor la înăsprirea sancţiunilor, argumentând că acesta ar pune pe butuci proiecte petroliere şi de gaz din întreaga lume care implică parteneri ruşi, potrivit Wall Street Journal.
Protestele companiilor, cât şi ale altor industrii, riscă să complice adoptarea legislaţiei de către Camera Reprezentanţilor.
"Expertiza noastră combinată în domeniul explorării geologice va asigura o eficienţă maximă a lucrărilor", a declarat Alexander Dyukov, CEO-ul Gazprom Neft într-un comunicat care nu a oferit detalii financiare privitoare la acordul semnat cu Repsol.
Un purtător de cuvânt al grupului spaniol a declarat pentru Financial Times: "Acordul este menit să genereze întreaga valoare a proiectului prin cooptarea unui partener local cu expertiză locală".
Proiectul Evrotek-Yugra deţine drepturi de explorare şi producţie pentru şapte blocuri. Repsol, care desfăşoară operaţiuni în Rusia din 2010, deţine licenţe pentru 17 blocuri de producţie şi dezvoltare şi 16 blocuri de explorare. În 2015, grupul spaniol a produs 4,03 milioane de ţiţei în Rusia.