Apelurile companiilor din Italia pentru redeschiderea afacerilor devin tot mai puternice, acestea avertizând că ţara riscă să-şi oprească motorul definitiv şi că riscul imposibilităţii de relansare a activităţilor creşte pe zi ce trece.
Şi totuşi, după publicarea ultimelor date, oficialii de top din sănătate ai ţării îndeamnă guvernul să se opună unor astfel de presiuni, scrie Reuters. Premierul Giuseppe Conte a declarat că Italia trebuie să-şi menţină restricţiile rigide instituite pentru stăvilirea pandemiei, respingând astfel apelurile companiilor de redeschidere a fabricilor.
Afacerile din nordul ţării cer guvernului să le permită redeschiderea chiar de săptămâna viitoare, deşi nordul este regiunea cel mai puternic lovită de coronavirus.
O decizie din partea guvernului lui Conte este iminentă, acum că curba noilor cazuri de coronavirus se aplatizează. Impactul economic este evident într-o ţară ale cărei finanţe erau deja sub presiune pe fondul datoriilor ridicate şi creşterii reduse de dinaintea crizei, scrie Bloomberg.
Bloomberg Economics anticipează un declin economic de peste 6% în primul trimestru, iar UniCredit vede o scădere economică de 15% în acest an.
Însă numai anumite sectoare - al agriculturii şi al sănătăţii - s-ar putea redeschide în curând.
O aşa numită „fază a doua“, în care companiile îşi vor relua treptat activitatea ar putea începe pe 4 mai, potrivit unor surse guvernamentale.
Italia este în situaţia disperată de a avea cel mai mare număr de decese de pe urma coronavirusului din lume, dar şi o economie aflată pe marginea recesiunii înainte de criza coronavirusului.
Însă economia cea mai afectată de criza coronavirusului din Europa ar putea fi cea a Spaniei, potrivit Financial Times.
Un raport UniCredit sugerează că Spania va suferi cel mai mult de pe urma crizei, estimând un declin de 15,5% al PIB-ului în acest an şi un deficit fiscal de 12,5% din PIB.
Alţi economişti argumentează că o scădere de 10% a PIB-ului şi un deficit de 10% din PIB sunt posibile. Astfel, datoria totală ar ajunge la cel puţin 120% din PIB, în creştere de la sub 100%, chiar înainte ca măsuri de reclădire a economiei să fie analizate.
Cristina Herrero, preşedintă a autorităţii independente pentru responsabilitate fiscală din Spania, subliniază de asemenea că economia spaniolă este deosebit de vulnerabilă din cauza proporţiei ridicate de persoane angajate pe contracte temporare, a rolului sectorului serviciilor, inclusiv turismul grav afectat şi importanţa IMM-urilor.
