Aşa s-au pus bazele Triunghiul de la Slavkov, una din multele alianţe din Europa Centrală şi de Est.
În Polonia au existat la acea vreme temeri că Triunghiul Slavkov va face desuet Grupul de la Vişegrad, o alinaţă regională mai veche din care fac parte Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia, folosită de ţările membre pentru a face front comun în politicile europene. Analiştii unguri avertizau că noua iniţiativă va avea ca efect izolarea Ungariei conduse de recalcitrantul şi iliberalul Viktor Orban.
Senzaţia a fost de scurtă durată şi peste Triunghiul Slavkov s-a aşternut tăcerea. Aceasta până la sfârşitul lunii trecute, când Bohuslav Sobotka, Robert Fico şi noul cancelar austriac Christian Kern s-au întâlnit pentru a continua proiectul ceho-slovaco-austriac şi au discutat despre „convergenţa dintre vechea şi noua Europă“. Temerile din 2015 au reizbucnit.
Apoi a venit summitul Iniţiativa celor Trei Mări, un proiect tânăr, de un an, de dezvoltare a infrastructurii regionale pornit de Croaţia şi Polonia , la care participă pe lângă cele două ţări România, Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Despre această iniţiativă, care s-a bucurat de sprijinul preşedintelui american Donald Trump (guvernanţii polonezi sunt mândri de această vizită, în timp ce cei croaţi spun că este rodul eforturilor lor), EUobserver scrie că ar putea lăsa în urmă Grupul de la Vişegrad (V4). Iar zilele trecute, cancelarul austriac Kern a ieşit la rampă cu un interviu pentru ziarul german Handelsblatt intitulat „Europa nu este un bancomat“ în care ataca atitudinea necooperantă a Ungariei şi Poloniei în chestiuni de politică europeană cum ar fi redistribuirea refugiaţilor.
„Dacă cineva nu-şi respectă obligaţiile prevăzute de lege, trebuie să suporte consecinţele. Europa nu este un model de afaceri, ci o comunitate cu valori comune“, a spus oficialul austriac, menţionând că unele guverne privesc UE ca pe un bancomat. Kern sugerează, indirect, că ar trebui reevaluate fondurile europene date Poloniei şi Ungariei.
„Nu putem explica cetăţenilor noştri că Polonia primeşte 14 miliarde de euro pe an în subvenţii de la UE în timp ce ne lasă singuri să ne chinuim cu criza refugiaţilor.“
Oficialul austriac a atacat şi Grupul de la Vişegrad spunând că unitatea acestuia începe să cedeze. Potrivit acestuia, convorbirile recente cu oficiali cehi şi slovaci i-au lăsat impresia că Grupul de la Vişegrad este divizat şi că Cehia şi Slovacia nu au discuţii directe cu Ungaria şi Polonia.
Pentru a înţelege mai bine comentariile dure ale lui Kern trebuie ştiut că acesta îşi pregăteşte terenul pentru alegerile dificile din octombrie. Apoi, companiile mari austriece nu sunt privite cu ochi buni de Budapesta. Iar Vienei nu-i plac taxele pe profitul companiilor reduse în Ungaria la cel mai mic nivel din UE.
Cancelarul austriac a inflamat spiritele la Budapesta. Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, a replicat spunând că guvernul său ştie de ceva vreme că anumiţi politicieni vest-europeni încearcă să divizeze Grupul de la Vişegrad.
„Însă avem veşti proaste pentru ei. Nu va funcţiona. Grupul de la Vişegrad este cea mai unită şi eficientă alianţă din UE“, a spus el.
Premierul Viktor Orban a reacţionat şi el, sugerând într-un interviu pentru un post de radio că austriecii ar fi invidioşi „pentru că nu fac parte din Grupul de la Vişegrad. Austria este oricum o ţară singuratică“.
În Ungaria, reactivării Triunghiului de la Slavkov o atenţie deosebită îi acordă site-ul de jurnalism de investigaţie Atlatszo.hu. Botond Bıtˆs, autorul unei analize pe această temă, scrie că în ultimii ani în special Cehia a devenit îngrijorată că ţările din Grupul de la Vişegrad sunt catalogate drept oponenţi intransigenţi în deciziile Bruxellesului. Politicienii cehi au început să se întrebe dacă este în interesul ţării lor să fie asociaţi cu un grup dominat de Polonia şi Ungaria. Bıtˆs este convins că Orban a avut mereu ceva enervant pentru ceilalţim dar după ce în 2015 partidul de dreapta Lege şi Justiţie a câştigat alegerile în Polonia, politica externă a premierului maghiar a devenit strategia oficială a Grupului de la Vişegrad. Aceasta a fost prea mult pentru Cehia şi Slovacia. Au viziuni diferite de cele ale colegilor din V4 în ceea ce priveşte integrarea europeană şi nu sunt mulţumiţi cu politicile autoritare ale Budapestei şi Varşoviei. Şi actorii politici din afara Europei de Est au opinii negative despre V4. De aceea Cehia şi Slovacia au căutat reînvierea Triunghiului de la Slavkov.
EUobserver scrie că oficialii cehi şi-au exprimat rezervele faţă de Polonia, o ţară care, alături de Ungaria, este dovada divizării Europei între Vest şi Est. Nu le este pe plac radicalizarea unora dintre partenerii din V4. Polonezii resping automat toate ideile membrilor vestici, a declarat un diplomat ceh pentru Gazeta Wyborcza. Cehii şi slovacii sunt, de asemenea, suspicioşi pe dimensiunile politice ale Iniţiativei celor Trei Mări.
În ceea ce priveşte relaţiile dintre Polonia şi Ungaria, unii analişti scriu că acestea s-au răcit mai ales după invadarea Ucrainei de trupe ruseşti. Varşovia se opune cu îndârjire extinderii influenţei ruseşti în regiune şi caută legături militare mai strânse cu America, în timp ce Ungaria este considerată o ţară care face jocurile Moscovei. Şi Cehia şi Austria au o atitudine pro-rusă, dar mai ales în privinţa relaxării sancţiunilor economice şi financiare impuse Rusiei ca pedeapsă pentru destabilizarea Ucrainei.
