O parte a exportatorilor de cereale au interzis producatorilor sa-si vanda produsele pe piata internationala, masura ce agraveaza criza alimentara ce afecteaza in special tarile sarace care se bazeaza pe importuri, scrie cotidianul canadian Globe and Mail.
Preturile orezului si porumbului au atins un maxim record pe piata americana, iar graul a urcat la valoarea maxima a ultimei saptamani dupa ce Kazahstanul, al cincilea mare exportator de grau al lumii, si Indonezia, un important producator de orez, au introdus restrictii de export.
Aceste scumpiri au alimentat cresterea preturilor alimentelor la nivel mondial, care au urcat deja cu 48% fata de sfarsitul anului 2006.
Aceste ultime masuri privind exporturile indica dificultatea de a rezolva o problema ce isi are cauzele in anii de zile de indecizie privind politica comerciala mondiala, in presiunile facute de natiunile bogate pentru producerea de biocombustibil din cereale, in cresterea cererii pe pietele emergente precum China si in atitudinea investitorilor de pe Wall Street, care vad o oportunitate de profit in cresterea cererii de bunuri de larg consum.
"Afacerile nu mai pot fi facute ca pana acum. Intreaga lume este de acord ca magnitudinea crizei de pe piata alimentara mondiala este diferita de cea din anii '60", mentioneaza un raport al UNESCO cu privire la agricultura globala emis saptamana aceasta.
Kazahstanul si Indonezia se straduiesc sa puna capat cresterii preturilor produselor alimentare pentru a evita proteste asemeni celor din Egipt si Haiti. In vreme ce politica lor comerciala ar putea atenua tensiunile interne, exista pericolul ca ea sa duca la inrautatirea situatiei in care se afla tarile sarace, care nu beneficiaza de terenuri propice cultivarii sau de o clima temperata.
"Daca o tara este un exportator net de produse alimentare sau are o productie ridicata si introduce restrictii de export, acest lucru poate duce la scaderea preturilor in tara respectiva, insa provoaca scaderea resurselor de pe piata internationala", a declarat Jennifer Clapp, expert in administrare internationala la Universitatea din Waterloo.
Cu toate acestea, Kazahstanul si Indonezia nu sunt nici pe departe singurele tari care cauta sa impiedice incercarea fermieriilor de a profita de pe urma inflatiei la nivel international, in loc sa vanda pe pietele locale. Rusia, Ucraina si Argentina au luat si ele masuri asemanatoare.
Preturile crescute ale petrolului si alimentelor au dus bugetul fundatiei United Nation's World Food Program aproape de zero, fortand ONU sa solicite fonduri suplimentare de 500 de milioane de dolari (313 milioane de euro) cu scadenta in luna mai pentru a putea sustine in continuare programele care fac posibila alimentarea cu hrana a 73 de milioane de oameni din 78 de tari in acest an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
