Printre multele prognoze cu scăderi groaznice ale economiei germane, cea care dă ritmul economic al Europei, se întrezăresc şi semne că pandemia nu a lovit chiar atât de rău acolo. Iar ţara are suficiente resurse pentru a sta departe de o criză prelungită. Liderii germani sunt acum absolviţi de „păcatul“ de a ţine cu dinţii de excedentele ţării.
În Germania, măsurile de izolare au fost introduse mai târziu, sunt retrase mai devreme şi par să fi fost mai puţin distructive decât în multe alte state europene, după cum scrie Bloomberg. Date de mare precizie privind consumul de electricitate arată că impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei a fost mai redus decât în Franţa, Italia şi Spania şi mai mic chiar decât în Austria în primele săptămâni ale izolării. Cifrele privind traficul rutier în oraşele mari redau o imagine similară.
Guvernul german cheltuie mult mai mult decât ţări ca SUA, Franţa şi Spania pentru a amortiza impactul economic al pandemiei, reiese dintr-un studiu al think tank-ului Bruegel. Berlinul a aruncat în luptă un pachet de măsuri de stimulare precum lichiditate şi scutiri de taxe echivalent cu jumătate din PIB-ul de anul trecut al ţării, notează CNBC. Spre comparaţie, SUA s-au angajat până acum la stimulente mai mici de 15% din PIB-ul american din 2019. În Franţa pachetele de măsuri de stimulare echivalează cu 26% din PIB, în Marea Britanie cu 21% din PIB, în Spania cu 11,7% din PIB, iar în Un-garia cu 8,7% din PIB (calculele iau în considerare situaţia din 16 aprilie).
Germania va avea nevoie „de cât mai mult sprijin posibil şi are spaţiul fiscal pentru a face posibil acest lucru“, a spus Zsolt Darvas, unul din autorii studiului.
Marea teamă din Europa că programele de atenuare a impactului economic al pandemiei şi de relansare vor arunca în aer bugetele naţionale este mult atenuată în Germania. Ministrul de finanţe Olaf Scholz a asigurat că astfel de costuri nu vor ciurui finanţele ţării şi de aceea Germania nu va fi obligată să se îndatoreze mai mult decât a prevăzut deja dacă economia dă semne de îmbunătăţire în a doua jumătate a anului. Însă, a precizat el, o parte dintre cei cu venituri mari s-ar putea să fie impozitaţi mai mult. Iar guvernul de la Berlin a făcut primii paşi spre normalizarea activităţii economice, permitând deschiderea magazinelor mici, cele de biciclete şi, poate mai important pentru o ţară care-i are pe unii dintre cei mai mari producători auto ai lumii, a showroom-urilor de maşini şi o libertate mai mare de mişcare a populaţiei. De asemenea, constructorii auto au anunţat planuri de repornire a producţiei. În unele sectoare economice, activitatea nu a încetat. Un exemplu sunt construcţiile. Acolo, s-ar putea chiar ca activitatea să fi accelerat din cauza temerilor beneficiarilor că şantierele vor fi închise. O dovadă în acest sens este creşterea cererii pentru utilaje de închiriat.
În martie, în raportul său lunar, ministerul de finanţe a subliniat temerile de un declin al producţiei industriale în martie şi pericolul ca pandemia să lovească dur sectorul de retail şi pe cel de servicii. „Pandemia creşte incertitudinile legate de locul de muncă, ceea ce afectează dorinţa consumatorilor de a face achiziţii şi aşteptările privind veniturile. Încrederea consumatorilor s-a redus semnificativ“, se arată în raportul citat.
Cele mai recente date arată o lună martie de speriat în unele aspecte. Comerţul cu China s-a oprit câteva săptămâni. Înregistrările de vehicule noi au scăzut cu aproape 40%, ceea ce înseamnă pierderi considerabile de venituri pentru producătorii auto, care sunt angajatori importanţi. Aceştia au produs în martie cu 37% mai puţin decât în aceeaşi lună a anului trecut. În ceea ce priveşte exporturile, un grup de lobby al industriei de profil a calculat un plonjon de 32% în martie şi unul de 21% în primul trimestru.
Tot în martie, sectorul de retail a pierdut vânzări de 30 de miliarde de euro, dar aceasta după ce în februarie vânzările nominale au urcat cu aproape 8%, susţinute în parte de cumpărăturile pe fond de panică făcute de populaţie, potrivit France 24.
În retail, închiderea magazinelor fizice s-a dovedit letală pentru unii jucători. În pofida pachetelor de salvare guvernamentale de sute de miliarde de euro, unele lanţuri de retail sau branduri şi-au cerut direct falimentul. Galeria Karstadt Kaufhof şi Esprit sunt două exemple. Alţi jucători, cum ar fi Adidas şi MediaMarkt, au stârnit furie anunţând că nu mai vor să plătească chirii pentru magazinele lor închise cu toate că primesc ajutor de la stat, iar guvernul a stabilit reguli care îi împiedică pe proprietari să-şi dea afară chiriaşii. În landul Rinul de Nord Westphalia un lanţ de retail a atacat în justiţie guvernul local pentru a cere să-i fie permisă redeschiderea magazinelor, scrie The Local.de. În sectorul ospitalităţii, 70.000 de afaceri riscă falimentul deoarece nu-şi pot relua activitatea. Pentru aceste firme, veştile nu sunt bune. După o întâlnire online cu colegii din alte state vorbitoare de germană - Austria, Elveţia, Luxemburg şi Liechtenstein -, ministrul de externe Heiko Maas a spus că această vară „nu va fi un sezon normal de vacanţă“.
Printre numele mari de companii care au cerut ajutor de la stat se numără, pe lângă Adidas, care va primi 2,4 miliarde de euro de la o bancă de dezvoltare a guvernului (KfW), se numără tur-operatorul TUI (1,8 miliarde de euro), furnizorul de electronice Ceconomy, Puma, Leoni, Lufthansa şi operatorul aerian Condor.
Ministrul de finanţe Scholz şi ministrul economiei Peter Altmaier au promis lichiditate nelimitată prin intermediul băncii KfW pentru sprijinirea firmelor şi companiilor. Documente văzute de Reuters arată că afaceri mici au solicitat de la vehiculul de finanţare guvernamental sume neobişnuit de mari.
Cu toate acestea, un indicator al încrederii investitorilor în economia germană a sărit în sus, în mod neaşteptat, în aprilie. Realizatorul indicatorului, ZEW, a găsit că participanţii la studiul său „ experţi ai pieţelor financiare - se aşteaptă la „creştere economică pozitivă“ în trimestrul trei al acestui an, ei văzând astfel „lumina de la capătul tunelului“. Unii analişti au atras atenţia că rezultatul studiului ar trebui interpretat cu prudenţă.
