Este visul lui Marine Le Pen, liderul Partidul Frontul Naţional , dar pentru ceilalţi candidaţi la alegerile prezidenţiale din acest an din Franţa ar fi un lucru groaznic.
Renunţarea la moneda euro, care nu a fost niciodată luată în serios înainte de colapsul din Grecia şi de dificultăţile Europei de a răspunde rapid acestei probleme, este acum o posibilitate.
Readoptarea francului va avea consecinţe dezatruoase pentru familii şi întreprinderi, în termeni de creştere economică, locuri de muncă şi puterea de cumpărare a oamenilor. Institutul Montaigne a încercat să cuantifice amploarea acestui fenomen, scrie publicaţia franceză Les Echos.
Dacă Franţa iese din zona euro, acest lucru va implica pierderea a 6% până la 19% din Produsul Intern Brut al ţării, într-un orizont de timp de zece ani. Prima valoare corespunde celui mai optimist scenariu, iar cea de-a doua, celui mai pesimist, potrivit estimărilor institutului Montaigne.
Franţa va fi sărăcită de 9.000 de euro pe angajat. În primul an se vor pierde zeci sau chiar sute de mii de locuri de muncă. Pe termen lung, se estimează că mai mult de un milion de salariaţi îşi vor pierde locurile de muncă. Această estimare nu este foarte exactă şi nu ţine cont de modificarea comportamentului investitorilor, care ar fi tentaţi să-şi transfere capitalurile în alte ţări, şi de situaţia de pe pieţele financiare, care vor reduce creditarea.
Agricultura Franţei va avea de suferit, deoarece sectoarele agricole din Spania şi Italia sunt mult mai competitive.
Estimarea se axează pe evenimentele majore care s-ar produce cu siguranţă în cazul în care ar fi reintrodus francul. Partidul Frontul Naţional preciza în programul său: ieşirea din zona euro va fi însoţită de o devalorizare de 20% a noii monede.
Pe termen scurt, produsele franceze vor beneficia de un avantaj semnificativ în ceea ce priveşte competitivitatea, pentru că datorită deprecierii monedei, vor fi mult mai ieftine decât bunurile importate. Dar puterea de cumpărare a gospodăriilor se va reduce, deoarece o mare parte din produsele pe care acestea le consumă sunt importate. Această devalorizare va fi sancţionată de către pieţe, care vor creşte brusc ratele de dobândă. Datoria, care se va majora imediat de la 82% la 103% din PIB pe fondul devalorizării monedei, va deveni extrem de greu de finanţat.
Franţa se va afla în situaţia în care este în prezent Italia, care trebuie să plătească rate de dobândă foarte mari (între 6% şi 7%).
Pentru a susţine o astfel de povară, Franţa ar fi obligată să-şi reducă cheltuielile sau să majoreze impozitele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
