Datele preliminare ale Eurostat arată că PIB-ul zonei euro a accelerat de la 0,3% la 0,6% în ritm trimestrial. Franţa (+0,5%) şi Spania (+0,8%) au surprins în mod plăcut cu evoluţia economiilor lor, aşa cum probabil va face şi Germania.
„Se apropie creştere şi mai puternică“, s-a grăbit să anunţe ministrul francez de finanţe Michel Sapin. Şi are toate motivele să se grăbească. Şeful său, François Hollande, este unul dintre cei mai nepopulari preşedinţi din istoria Franţei, dar se vede deja candidând pentru un nou mandat în 2017, potrivit Le Point. În ultimele zile străzile Parisului şi ale altor oraşe mari au văzut marşuri masive, greve şi demonstraţii violente contra reformelor pe care guvernul (socialist) vrea să le facă pe piaţa muncii. Oamenii se tem că noile legi vor face mai uşor pentru angajatori să-i concedieze. Studenţii şi muncitorii au ieşit la proteste în peste 30 de oraşe, într-o ţară în care protecţia socială şi a muncii este sacrosanctă. Aşa cum au demonstrat alegerile locale şi cele pentru Parlamentul European, partidele radicale, cum este xenofobul Front Naţional, sunt puternice şi gata să profite de frustrările produse populaţiei de partidele tradiţionale.
Economia Spaniei încă nu a revenit la nivelurile de dinaintea marii crize, dar accelerează, chiar dacă nu are guvern. De altfel, Santander, una dintre cele mai mari bănci europene, a remarcat că eco-nomia spaniolă prosperă în lipsa unui guvern. Spania nu are executiv din decembrie şi se îndreaptă spre alegeri generale pentru a doua oară în ultimele şase luni după ce regele Felipe a cerut săptămâna trecută oprirea eforturilor de a închega un guvern din cel mai divizat parlament din istoria ţării, notează Bloomberg.
Cum arată noile uniforme ale Tarom, semnate Cătălin Botezatu. Galerie FOTO
Cele şase alimente pe care trebuie să le evitaţi cu orice preţ. Galerie FOTO
„Avem speranţă că după aceasta vom avea un guvern. Cred că impactul în ceea ce priveşte economia va fi relativ mic. În domeniul nostru, producţia de ipoteci a crescut cu 25% în ritm anualizat, creditarea către afaceri este mai sus cu 13%. Acestea ne spun că economia spaniolă prosperă“, a afirmat Garcia Cantera, directorul financiar al Santander. Este adevărat că economia spaniolă creşte deja de trei ani, după o recesiune severă şi de durată, dar Cantera are toate motivele să insufle optimism. Profiturile băncilor spaniole scad vertiginos. Chiar Santander va elimina anul acesta 1.660 de locuri de muncă în Spania şi nu este singura instituţie de credit de acolo care recurge la restructurarea perso-nalului pentru a reduce costurile. Alegerile vor avea loc probabil pe 26 iunie. Podemos, un partid tânăr de stânga, antisistem şi anti-austeritate, s-a plasat pe locul trei la votul anterior.
Portugalia, la opt ani de la criză, încă poate face nervoasă toată zona euro. Vineri yieldurile obligaţiunilor guvernamentale portugheze au crescut (yieldurile obligaţiunilor sunt de referinţă pentru costurile de finanţare ale unui stat) deoarece în acea zi, după închiderea pieţelor, o agenţie de rating canadiană urma să anunţe o decizie privind calificativul Portugaliei.
O retrogradare ar însemna că datoriile portugheze nu se mai califică pentru a intra în programul BCE de achiziţii de active prin care banca centrală a zonei euro ţine sub control costurile de finanţare ale ţărilor regiunii, potrivit The Wall Street Journal. Pentru mulţi, un astfel de scenariu înseamnă izbucnirea unei noi crize. Noul guvern socialist al Portugaliei pare hotărât să inverseze măsurile de austeritate implementate după criză.
Şi, desigur, mai este Grecia, cu ritmul lent de implementare a reformelor cerute de creditorii internaţionali pentru menţinerea programului de bailout şi cu reticenţa creditorilor de a păsui un guvern care nu-şi face lecţiile.
Marea Britanie, o ţară care nu face parte din zona euro dar care este unul dintre cei mai mari membri ai Uniunii Europene, nelinişteşte şi ea. Încrederea consumatorilor a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 15 luni, potrivit unui sondaj realizat de compania GfK, Analiza sugerează că referendumul din iunie care va stabili soarta Marii Britanii în UE şi turbulenţele politice şi economice din zona euro „aduc nori deasupra economiei”, notează The Guardian.
„Cea mai mare lovitură pentru încredere vine de la îngrijorările consumatorilor legate de situaţia economică generală din Marea Britanie din următorul an. Chiar şi încrederea în viitorul economic personal contribuie la scădere”, spune Joe Staton, analist la GfK.
