Universitatea Harvard a constituit in ultima perioada subiectul de prima pagina a multor ziare. Unul dintre subiectele care au atras atentia presei, dar si a intregului cerc academic si a investitorilor, este demisia lui Jack R. Meyer, care guverneaza fondul de investitii al Universitatii Harvard, impreuna cu doi dintre cei mai buni brokeri cu care acesta a lucrat.
Faptul ca el va pleca de la Harvard a lansat numeroase speculatii cu privire la succesorul sau, relateaza The New York Times. Datorita unor reguli speciale puse la dispozitie de Fiscul american (Internal Revenue Service), Harvard ofera donatorilor sai ocazia de a investi in sectorul imobiliar sau chiar in actiunile unor firme cu capital privat de pe piata financiara americana.
Se pare ca "fondul de caritate" creat de Harvard este foarte popular. In acest caz, castigurile revin universitatii dupa decesul investitorului, iar in timpul vietii acestuia, doar 5% din castigul anual revine donatorului.
"Suma minima ce poate fi donata in cadrul fondului de caritate este de 100.000 de dolari (79.645 de euro)", a declarat David W. Scudder, vicepresedintele Harvard Management Company, care se ocupa de investitiile desfasurate de universitate. Totusi, pentru persoanele dispuse sa ofere o asemenea suma, regulile aplicate de IRS in cazul fondului de investitii al Universitatii Harvard sunt foarte atractive. "Rezultatele obtinute sunt extraordinare: un profit de 15,9% in ultimii 10 ani si de 21,1% inregistrata anul trecut", a precizat Scudder.
Aceste rezultate se datoreaza achizitiei de active alternative in domenii care necesita o expertiza prealabila si relatii. Spre exemplu, gradul de rentabilitate al investitiilor in sectorul de capital privat in ultimii 10 ani a fost de 31,5%. Anul trecut acest tip de investitii au reprezentat doar 13% din activele achizitionate de Harvard, in comparatie cu cele 15 procente ale investitiilor in actiuni de pe piata interna, ceea ce demonstreaza scepticismul universitatii in ceea ce priveste stabilitatea pietei financiare americane.
Dar si alte universitati desfasoara un program asemanator. Yale, Institutul de Tehnologie din Massachusetts (Massachusetts Institute of Technology) si Yeshiva University beneficiaza de aceleasi reguli de impozitare pe care universitatea Harvard le-a adoptat in decembrie 2003 cu ingaduinta Fiscului.
J. Ezra Merkin, manager al Gabriel Capital si presedintele comitetului de investitii al Universitatii Yeshiva, spune insa ca Harvard si Yale sunt favoritele investitorilor. In decursul anului fiscal 2004, investitiile desfasurate de Yale au adus un profit de 19,4%, iar cele desfasurate de Harvard de 21,1%.
Activele detinute de Harvard prin intermediul fondului de caritate sunt foarte diversificate. La finele anului fiscal incheiat pe 30 iunie 2004, valoarea totala a acestor active era de 22,6 miliarde de dolari. Pe langa actiunile din sectorul de capital privat si cele de pe piata interna, fondurile speculative reprezinta 12% din totalul investitiilor, imprumuturile obligatare interne 11%, materiile prime 10%, investitiile in afara granitelor 10%, iar investitiile in sectorul imobiliar 10%. Aproximativ jumatate din aceste fonduri de investitii nu sunt guvernate separat, ci se aduna intr-un singur fond de investitii, castigul fiind impartit intre toti investitorii in functie de contributia initiala.
Donatorii pot opta pentru fondurile Vanguard de la Harvard ce beneficiaza de o "rata de impozitare eficienta". Pentru investitori, este un lucru demn de luat in considerare deoarece universitatea, care se bazeaza pe investitiile speculative, pe termen scurt, nu plateste taxe pe castigurile obtinute. O persoana fizica, in schimb, este obligata sa plateasca o taxa pentru castigurile obtinute prin intermediul unui astfel de fond de caritate.
Rata stipulata de IRS in acest caz variaza intre 5% si poate ajunge chiar la 35%. "Insa taxa pentru fondurile mutuale cu rata de impozitare eficienta este de numai 15%", spune David Scudder. Si asta deoarece impozitul pe castigurile obtinute sub forma de dividende este de 15%. Totusi, fondurile de investitii ce beneficiaza de aceasta rata de impozitare eficienta minimizeaza castigurile. "Daca un investitor ar fi ales in ultimii zece ani programul de investitii al Universitatii Harvard, acesta ar fi obtinut un profit de 7,8% anual. Taxele sunt mai mici, dar si castigurile la fel", a adaugat vicepresedintele companiei Harvard Management Company.
In plus, riscurile pe care si le asuma investitorii sunt aceleasi.
Daca piata se afla in declin, indexurile corespunzatoare pietei respective inregistreaza si ele o scadere. Iar materiile prime, capitalul privat, fondurile mutuale si investitiile imobiliare sunt cele mai volatile sectoare de pe piata financiara. Astfel, posibilitatea scaderii valorii activelor detinute in sectoarele respective este foarte mare.
In ciuda acestor lucruri conceptul devine din ce in ce mai popular si atractiv pentru investitori. David Scudder spune ca, in 2002, Harvardul a construit din donatii opt astfel de fonduri in valoare de 9 milioane de dolari (7,17 milioane de euro). Un an mai tarziu ei au ajuns la 30 de astfel de fonduri in valoare de 24 de milioane de dolari (19,1 milioane de euro), mai mult de jumatate dintre aceste donatii fiind percepute dupa momentul aplicarii noilor reguli de impozitare.
Astfel, in 2004, au fost constituite 74 de astfel de fonduri de caritate in valoare de 61 de milioane de dolari (48,5 milioane de euro). Mai mult de 70% dintre acestea sunt fonduri supuse ratei de impozitare eficiente.
Desigur ca anul acesta plecarea lui Meyer de la Harvard ar putea avea un efect negativ asupra fondurilor de investitii ale universitatii. El isi va constitui propriul fond de investitii si va demisiona din functia pe care o are in cadrul Universitatii Harvard pana la sfarsitul lunii septembrie.
Vor pleca de asemenea si David R. Mittelman si Maurice Samuels, brokerii cu care Meyer lucra.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
