Să fie afirmaţiile doar un discurs politic motivaţional sau reflexia unor schimbări mult mai mari decât "poate fi înţeles în provincialul" Est?
Aripa estică a Europei este mult mai bine poziţionată pentru a susţine creşterea economică a continentului, mai ales deoarece, spre deosebire de statele vestice, ţările din regiune nu au pierdut controlul finanţelor şi voinţa politică, a afirmat Orban. El a făcut referire la nivelul redus al datoriilor mai multor state estice, subliniind datoria foarte mică a Estoniei, pe care a caracterizat-o ca fiind o glumă.
"O glumă bună, dar totuşi o glumă", a spus premierul ungar, citat de The Wall Street Journal.
Cum este în Vest: Grecia este mai aproape ca oricând de a renunţa la euro
În Grecia, premierul Antonis Samaras a avertizat că economia ar putea să scadă cu mai mult de 7% anul acesta, al cincilea de recesiune, iar creşterea nu va reveni înainte de 2014. PIB-ul grec s-a contractat cu 3,5% în 2010 şi cu aproape 7% anul trecut, potrivit Le Monde.
Perspectiva ca statul elen să se rupă de zona euro infectează pieţele financiare ca o epidemie de gripă spaniolă, notează Bloomberg. Revista germană Der Spiegel a scris că FMI este pregătit să lase ţara fără ajutor financiar, iar vicecancelarul german Philipp Roesler a spus că ideea ca Grecia să părăsească zona euro nu mai este aşa o perspectivă înfiorătoare. Comentariile au venit din Germania, cea mai influentă economie europeană, înainte ca reprezentanţii creditorilor internaţionali - FMI, CE şi BCE - să sosească la Atena pentru a evalua progresul Greciei în implementarea reformelor cerute în schimbul salvării de la faliment. Ajunşi în capitala elenă, ei au atenţionat că Grecia a deviat cu mult de la obiectivele fiscale stabilite.
"Grecia a deviat cu mult de la traseu. Analiza privind sustenabilitatea datoriei va fi oribilă", a spus un oficial, citat de The Guardian.
Oficiali ai UE au avertizat, şi ei, că Grecia va avea nevoie probabil de o nouă restructurare a datoriilor, al cărei cost va fi suportat de BCE şi de guvernele zonei euro. Guvernul de la Atena are de refinanţat obligaţiuni de miliarde de euro în mai puţin de o lună şi are nevoie de asistenţă financiară internaţională pentru a rambursa banii, se arată într-o analiză făcută pentru guvernul britanic. Studiul sugerează că Grecia ar putea intra în faliment până pe 20 august, potrivit The Telegraph.
Provinciile spaniole cedează sub povara datoriilor
În Spania, problemele financiare cu care băncile se confruntă după prăbuşirea pieţei imobiliare au forţat guvernul să ceară ajutor internaţional de 100 miliarde euro.
Costurile de finanţare prea mari de pe pieţele obligaţiunilor, care au depăşit deja nivelurile la care Grecia, Irlanda şi Portugalia au cerut ajutoare financiare, au trezit speculaţii că Madridul va cere un bailout de 300 miliarde euro. Puternic îndatorate şi cu resursele financiare epuizate, regiunile Valencia şi Murcia au anunţat că au nevoie de ajutorul guvernului, ceea ce pune şi mai multă presiune pe finanţele statului. Presa iberică a indicat că numărul regiunilor pe care Madridul va trebui să le salveze va creşte. În contextul recesiunii prelungite - guvernul anticipează o scădere economică de 0,5% pentru anul viitor, faţă de un avans de 0,2% estimat iniţial - şi al şomajului foarte ridicat - unul din patru spanioli nu are loc de muncă - numărul tinerilor care emigrează este în creştere. Spania este în a doua recesiune în trei ani, notează CNBC.
Din cauza crizei din zona euro şi a şanselor tot mai mari ca Grecia să plece din uniunea monetară, agenţia de evaluare financiară Moody's a modificat de la "stabil" la "negativ" perspectiva ratingurilor de top ale Germaniei, Olandei şi Luxemburgului, ca şi pe cel al FESF, fondul temporar de bailout al zonei euro. Deşi acţiunile agenţiilor de evaluare nu mai au de mult impact semnificativ asupra pieţelor, decizia Moody's subliniază efectele erozive ale crizei.
Finlanda, o oază de linişte
Finlanda a rămas singurul stat din zona euro cu perspectivă "stabilă" asociată ratingului maxim. De ce? Pentru că această ţară cu o populaţie de 5,3 milioane de persoane, deşi are o economie dominată de servicii, are o industrie prelucrătoare competitivă şi venituri mai mari decât datoriile. În termeni neţi, Finlanda nu are datorii deloc. Statul are un sistem bancar de dimensiuni mici axat pe piaţa internă şi expunere comercială la zona euro limitată. Exporturile contribuie cu o treime la PIB.
În Est: miracolul polonez
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi-a îmbunătăţit proiecţia de creştere economică pentru Polonia la 2,9% pentru acest an, citând rezistenţa cererii interne. Economia poloneză, singura din UE care a evitat recesiunea în timpul marii crize economice mondiale, a avansat cu 4,3% anul trecut. Pentru anul viitor, instituţia prevede însă o creştere a PIB de 2,4%. Principalul motiv pentru care economia rezistă crizei este echilibrul intern, apreciază guvernatorul băncii centrale, Marek Belka. De asemenea, băncile comerciale stau pe poziţii de pe care pot rezista unei încetiniri economice accentuate.
"Polonia şi-a întrecut vecinii şi a devenit raza de speranţă a unui continent consumat de negură", notează The New York Times.
Bulgaria, ţara care chiar "are un viitor"
Bulgaria se distinge şi ea în Europa. Cancelarul german Angela Merkel a citat la începutul lunii această ţară, cea mai săracă din UE, ca exemplu de virtute fiscală în răspunsul dat crizei financiare. Bulgaria are o creştere economică pozitivă şi a doua cea mai scăzută datorie din UE, după Estonia (6,6% din PIB), de 16,7% din PIB. De asemenea, guvernul ţine sub control deficitul bugetar, de 2% din PIB, cu toate că are implementat un impozit pe profit şi venit unic de 10%. Rezervele valutare echivalează cu 6,7% din PIB. "Pe scurt, această ţară are un viitor", notează Bloomberg.
Ungaria, în recesiune
Despre Ungaria, însă, BERD spune că ţara se află la începutul unei recesiuni duble. Banca şi-a înrăutăţit proiecţiile economice, anticipând o scădere de 1,3% anul acesta, faţă de o recesiune de 1%, cât prevedea estimarea anterioară din mai, şi un avans de doar 0,4% pentru 2013.
În mai BERD anticipa o creştere economică de 0,7% pentru anul viitor. Noua prognoză ia în considerare impactul pe care îl va avea criza din zona euro, ale cărei efecte se vor simţi, de altfel, în întreaga regiune. Atacată pe pieţele financiare, Ungaria încearcă să obţină un împrumut preventiv de la UE şi FMI, însă negocierile tărăgănează în ceea ce unii analişti văd o strategie a Budapestei de a nu se supune pretenţiilor creditorilor internaţionali decât atunci când pericolul default-ului devine inevitabil. Ungaria este una dintre cele mai vulnerabile economii emergente din Europa, cu un risc de default de 30%, notează Financial Times.
"Europa trece în prezent printr-o schimbare mai mare decât poate fi înţeles din perspectiva, oarecum provincială, a Ungariei", a concluzionat Orban.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
