Pentru că a promis cheltuieli sociale mai mari, dar economia încetineşte, guvernul Cehiei experimentează moduri noi de a atrage bani la buget: „donaţii permanente“ din partea băncilor, în loc de suprataxarea sistemului bancar, şi o taxă specifică pentru giganţii digitali. Ambele abordări sunt inedite în Europa.
De asemenea, recent, guvernul a adoptat majorarea accizelor pe tutun, alcool şi jocuri de noroc.
Mai multe state est-europene au pus ochii pe banii din sistemul bancar pentru a umple golurile din bugete. Cehia nu face excepţie, dar are o strategie diferită - guvernul cere băncilor, care pe piaţa cehă sunt controlate de giganţi din străinănate, să facă „donaţii permenante“ din profiturile lor anuale într-un nou fond de dezvoltare naţional, scrie Bloomberg.
În ultimii zece ani, guvernele din regiune au introdus impozite speciale în industria financiară, zguduind pieţele şi declanşând conflicte verbale cu bancherii. Prima astfel de acţiune din Ungaria, intens criticată atât în interiorul ţării, cât şi în afară, a contribuit la distrugerea a jumătate din valoarea celei mai mari bănci de acolo, OTP, în 2011. OTP este o companie locală ce nu se aliniază direcţiilor date de guvernul premierului Viktor Orban. În aprilie, presa cehă scria că şi premierul Andrej Babis ar fi spus că este dispus să discute despre aplicarea unor noi taxe. Informaţiila a fost negată rapid de omul de afaceri devenit politician. De atunci au urmat discuţii cu băncile, iar planul guvernului de a crea un Fond de Dezvoltare Naţional, sponsorizat cu o parte din profiturile sistemului bancar, a fost bine primit de bănci, dornice să evite impozitarea directă a activelor lor.
Cele mai mari bănci din Cehia - unităţile locale ale Société Generale (Franţa), Erste Group (Austria), KBC Groep (Belgia) şi UniCredit (Italia) - au acceptat toate în principiu fondul propus de guvern şi au spus că sunt pregătite să investească „miliarde de coroane“ (1 euro este echivalentul a 26 de coroane). Asociaţia bancară cehă a lăudat propunerea ca fiind „cea mai bună soluţie pentru prosperitatea viitoare a Republicii Cehe - mai progresivă şi inovativă decât introducerea unui taxe bancare în plus“, potrivit Radio Praha.
Însă, scrie cotidianul Hospodarske noviny, premierul şi reprezentanţii băncilor au păreri total diferite în ceea ce priveşte modul în care fondul de dezvoltare ar trebui să funcţioneze. Babis vrea ca băncile să doneze până la o cincime din dividendele lor fondului, banii urmând să fie utilizaţi pentru finanţarea proiectelor de investiţii publice după cum guvernul crede că ar fi mai bine. Guvernul se aşteaptă ca donaţiile să fie făcute în fiecare an, însă băncile le văd mai degrabă ca pe contribuţii voluntare. Pentru ele, fondul ar fi o sursă de împrumuturi cu dobânzi mici pentru companiile implicate în proiectele de investiţii publice, ceea ce înseamnă că banii ar fi rambursaţi, iar contribuţia băncilor ar consta în furnizarea de credite extrem de avantajoase în interesul public. Social-democraţii, parteneri în coaliţia de guvernare cu ANO, partidul antisistem al lui Babis, nu au renunţat la propunerea de a suprataxa sistemul bancar şi nu sunt mulţumiţi de direcţia în care decurg discuţiile. Ei vor un impozit progresiv de 0,05%-0,3% care ar atrage 14 miliarde de coroane pe an - un venit garantat de legislaţie a cărui folosinţă de către guvern nu este condiţionată de nimeni. Obiectivul social-democraţilor este de a strânge mai mulţi bani la buget pentru ca guvernul să umple golul lăsat de creşterea salariilor publice şi a cheltuielilor sociale.
Fondul propus de Babis ar primi iniţial donaţii de 5-10 miliarde de coroane (194,2-388,4 milioane euro) de la bănci şi companii anul viitor, a afirmat ministrul comerţului Karel Havlicek. Prin efectul de leverage, suma se va multiplica până la 50 de miliarde de coroane, bani ce vor fi investiţi în proiecte. Havlicek a indicat că guvernul discută cu şase bănci şi două companii de energie, ale căror nume nu le-a menţionat, despre contribuţii la fondul de dezvoltare. Babis apreciază că fondul ar putea fi pornit în 2020.
O idee de-a guvernului mai recentă decât contribuţii suplimentare ale băncilor la buget este aplicarea în sectorul digital a celei mai mari taxe de profil din Uniunea Europeană.
Astfel, ministerul de finanţe a anunţat că lucrează la un plan de impozitare a giganţilor internaţionali ai internetului, ţinta fiind, spre deosebire de încercările din alte state, publicitatea orientată şi vânzările de date personale. Rata de taxare ar fi de 7%, potrivit Reuters.
Printre alte state europene au în vedere introducerea unei taxe digitale se numără Austria şi Franţa. Este, de asemenea, o chestiune de timp aplicarea unui astfel de impozit coordonat, la nivelul Uniunii Europene, notează Bloomberg. Deocamdată, membrii UE nu se înţeleg asupra modului în care să fie implementată „taxa GAFA“, numită aşa după companiile Google, Apple, Facebook şi Amazon, astfel încât aceasta să garanteze că giganţii internetului plătesc taxe într-o proporţie mulţumitoare în raport cu operaţiunile uriaşe pe care le au în Europa.
„Taxa digitală va fi aplicată celor mai mari jucători globali şi reprezintă o reacţie la eşecul rezolvării acestei chestiuni la nivelul UE“, a explicat ministrul de finanţe ceh Alena Schillerova. „Dezbaterea nu este dacă această taxă să fie implementată, ci când, cum şi la cel nivel.“ Taxa cehă va fi aplicată publicităţii orientate afişate pe interfaţe digitale de companii cu un anumit nivel de afaceri globale. De asemenea, taxa va fi impusă asupra vânzărilor de date culese de la clienţii firmelor de tehnologie, potrivit ministerului.
Nivelul taxei cehe l-ar depăşi pe cel de 5% anunţat de Austria (planul austriac iniţial prevedea un impozit de 3%). Guvernul ceh vrea, de asemenea, să taxeze platformele de economie colaborativă. Babis a informat pe pagina sa de Facebook că prin acest plan s-ar strânge la buget 5 miliarde de coroane pe an (194,2 milioane euro). Franţa, cu o populaţie de şase ori mai mare decât cea a Cehiei, speră să primească printr-un plan asemănător de doar 2,6 ori mai mult, notează Bloomberg. Spre deosebire de iniţiativa cehă, care ţinteşte publicitatea orientată, propunerea franceză are în vizor platformele care pun utilizatorii în contact unii cu alţii contra unui comision. Deşi sunt printre cele mai mari companii de pe planetă, giganţii internetului plătesc impozite minime în ţările unde fac afaceri.
Guvernul ceh are în vedere şi reţete mai „tradiţionale“ de taxare. Zilele trecute, Praga a aprobat oficial propunerea ministerului de finanţe de a majora accizele pe tutun (de la 27% la 30%), alcool (sunt excluse berea şi vinul) şi jocuri de noroc (la unele dintre acestea din urmăs cu peste 20 de puncte procentuale), potrivit Dennik.
