Majorarea dobanzilor (a randamentelor obligatiunilor) s-ar putea traduce in cheltuieli guvernamentale in crestere cu sute de miliarde de dolari pentru tari ca Statele Unite, Marea Britanie sau Germania, scrie The New York Times.
Chiar si un singur punct procentual ar putea costa Trezoreria inca 50 miliarde $ anual in urmatorii cativa ani si, in cele din urma, inca 170 miliarde de dolari anual. Astfel s-ar putea pune presiuni fara precedent asupra altor cheltuieli guvernamentale, cum ar fi cele legate de programele sociale si cheltuielile de ordin militar, slabind in acelasi timp cresterea economica prin impingerea in sus a cheltuielilor pentru datoriile detinute de companii, proprietari de locuinte si consumatori.
„Va fi mult mai scump pentru toata lumea", a declarat Olivier J. Blanchard, economist-sef in cadrul FMI in Washington. „In conditiile in care guvernele se vor imprumuta mai mult, ratele dobanzii vor creste. Asistam deja la acest fenomen".
De la sfarsitul anului trecut, randamentul titlurilor de trezorerie pe zece ani a avansat cu un punct si jumatate procentual, pana la 3,54% de la 2%, cea mai pronuntata crestere din ultimii 15 ani. In aceeasi perioada, randamentul obligatiunilor germane pe zece ani a crescut la 3,57%, de la 2,93%. Iar randamentele obligatiunilor britanice au urcat la 3,78%, de la 3,41%.
Datoriile mari starnesc ingrijorare
Temerile legate de efectul pe termen lung al unor datorii in crestere l-au determinat pe Ben S. Bernanke, presedintele bancii centrale americane, sa declare in fata Congresului:
„Chiar pe masura ce actionam pentru a depasi recesiunea si a elimina riscurile la adresa stabilitatii financiare, pentru a mentine increderea in pietele financiare este necesar ca noi, ca tara, sa incepem sa facem planuri acum pentru restabilirea balantei fiscale".
Deocamdata, costul unor datorii in crestere este pretul pe care guvernul este dispus sa-l plateasca pentru a depasi recesiunea, sperand ca in urma redresarii situatiei economice veniturile fiscale vor creste.
Insa, in ultimele saptamani, ritmul de crestere a randamentelor titlurilor de trezorerie pe zece ani s-a accelerat, pe fondul unei estimari conform careia datoria guvernamentala neta a SUA va urca la 65% din PIB la sfarsitul anului fiscal 2010, de la 41% la sfarsitul anului fiscal 2008.
In 2009 si 2010, Washington-ul va vinde noi titluri in valoare de peste 5.000 miliarde de dolari, conform Citigroup. Peste un deceniu, conform estimarilor Congressional Budget Office, datoria ar putea ajunge la 82% din PIB, sau peste 17.000 miliarde de dolari. Guvernele imprumuta fonduri in parte convingandu-i pe investitori sa le cumpere obligatiunile. Pentru a atrage investitori pentru toate titlurile noi, guvernele va trebui sa concureze cu pietele de actiuni si obligatiuni corporatiste, de aici cresterea ratelor.
Cresterea randamentelor obligatiunilor afecteaza programele de stimulare
Desi ratele raman scazute in termeni istorici, recenta majorare a acestora survine intr-o perioada critica, amenintand sa diminueze efectele pozitive ale noilor programe de stimulare a economiei adoptate de guvernele din intreaga lume.
Conform bugetului administratiei Obama pe 2010, platile totale legate de dobanzi suportate de guvernul federal ar putea urca la 806 miliarde de dolari in 2019, de la 170 miliarde $ in acest an. Aceasta crestere este cauzata in mare parte cresterii indatorarii guvernamentale, insa estimarea ia de asemenea in calcul o crestere a randamentului titlurilor pe zece ani pana la 4,7%.
O parte a majorarii ratelor la inceputul acestui an a rezultat de fapt din cresterea increderii in redresarea economica si o toleranta crescuta fata de risc, in conditiile in care investitorii abandoneaza obligatiunile guvernamentale in favoarea celor corporatiste si actiunilor, cu randamente mai mari, dar mai riscante. Acum, amenintarea legata de cresterea datoriei guvernamentale incepe sa atraga atentie sporita din partea investitorilor si traderilor.
„Este o problema uriasa. Ramanem vulnerabili in fata unei cresteri globale a ratelor dobanzii care ne-ar putea scapa de sub control", declara Kenneth Rogof, profesor in cadrul Universitatii Harvard.
Rogoff considera ca daca estimarea legata de datorie a Congressional Budget Office se va dovedi corecta, fiecare punct procentual de crestere a randamentelor obligatiunilor ar putea costa in ultima instanta Washingtonul o suma aditionala de 170 de miliarde de dolari pe an.
Viitorul este sumbru
Situatia pe termen lung este indeosebi periculoasa, pentru ca aceste costuri suplimentare legate de dobanzi vor adanci ceea ce au devenit deficite record dupa ce Washingtonul s-a grabit sa salveze industrii si sa stimuleze economia.
Cu un an in urma, inainte ca recesiunea sa ia amploare, Congressional Budget Office estima ca datoria federala va atinge 5.300 miliarde de dolari in zece ani. Toate aceste estimari s-ar putea dovedi gresite in timp. Cheltuielile ar putea fi reduse, cresterea economica ar putea fi mai substantiala decat se anticipeaza sau ratele dobanzii ar putea fi afectate de alti factori.
Intre timp, Europa recurge de asemenea la piete pentru a-si reface rezervele.
In 2009 si 2010, conform Citigroup, zona euro va vinde noi titluri in valoare de aproape 1.600 de miliarde de euro, in timp ce Marea Britanie intentioneaza sa emita titluri noi de 490 de miliarde de lire sterline (799 de miliarde de dolari). Vanzarile Marii Britanii ar putea parea mai putin alarmante decat ofertele de ordinul miilor de miliarde de dolari din zona euro si Statele Unite. Mark D. Schofield, din cadrul Citigroup, arata insa ca este o crestere uriasa in termeni procentuali.
S&P i-a luat prin surprindere pe unii traderi si investitori luna trecuta cand a avertizat ca datoria suverana a Marii Britanii este in pericol de a-si pierde ratingul AAA, reducand perspectiva de la negativa la stabila. Era prima data din anul 1978 cand tara primea o perspectiva negativa.
Marea Britanie are datorii cat jumatate din PIB
Datoria guvernamentala a Marii Britanii este egala in prezent cu 55% din PIB, insa S&P estimeaza ca aceasta s-ar putea apropia de 100% pana in 2013.
„Nu a fost un mesaj numai pentru Marea Britanie. Pietele financiare l-au interpretat drept un mesaj atat pentru Marea Britanie, cat si pentru Statele Unite", a declarat Mark Wall, economist in cadrul Deutsche Bank.
Desi ingrijoratoare, situatia legata de datoria pe termen scurt din zona euro este mai buna decat in Marea Britanie sau Statele Unite, a declarat Schofield. Pe termen lung, insa, a aratat el, majorarea randamentelor ar putea agrava problema Europei legata de declinul economic prelungit si incetini procesul de redresare.
Chiar si regiunile care nu vor emite probabil volume semnificative de titluri noi, asemeni Americii de Sud si Europei de Est, vor fi afectate de cresterea ratelor dobanzii, in conditiile in care acestea isi refinanteaza datoriile existente.
Economiile asiatice sunt cel mai putin afectate de cresterea randamentelor. „Asia este intr-o forma mult mai buna, cu niveluri mai scazute ale datoriei, iar tarile de aici isi pot permite deficite mai mari fara ca piata sa le penalizeze", a declarat Blanchard.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
