♦ Guvernele occidentale injectează masiv bani în industrii tradiţional considerate a fi în afara controlului statului.
Guvernele occidentale se depărtează de doctrina pieţelor libere care le-a definit gândirea economică timp de decenii, îmbrăţişând un control sporit al statului asupra activităţii companiilor, copiind astfel modelul rivalelor asiatice, scrie The Wall Street Journal.
Această reorientare reflectă temeri adânci privitoare la capacitatea Vestului de a-şi susţine nivelul de trai şi avantajul tehnologic în competiţia cu giganţi susţinuţi de stat din China şi alte ţări asiatice. Trendul este accelerat de pandemia de Covid-19, care a generat o regândire a balanţei dintre stat şi sectorul privat, cât şi noi idei despre cum gigantele programe de stimulente din Europa şi SUA ar putea fi desfăşurate pentru a da o nouă formă economiilor. În Uniunea Europeană, o putere la capitolul exporturi care a pus multă vreme preţ pe politicile de laissez-faire şi comerţ liber, liderii s-au angajat recent să ridice bariere în calea competitorilor străini.
De asemenea vor să repatrieze producţia de tehnologii cheie, să reducă dependenţa din industrii majore ca cea a sănătăţii şi să creeze noi campioni digitali.
În SUA, ambele partide politice principale, merg către un rol mai puternic pentru guvern cu privire la problemele economice.
„Este o tendinţă istorică majoră“, arată Adam Posen, preşedinte al Peterson Institute for International Economics din Washington. „Este o reacţie faţă de China. Este o reacţie faţă de Covid-19 şi o dorinţă de a avea mai multă încredere şi un control guvernamental sporit“.
Schimbările reflectă o reorientare fundamentală dinspre doctrina existentă în Vest din 1980, care pune accent pe reducerea susţinerii de stat pentru companii, eliminarea reglementărilor din calea competeţiei şi liberalizarea comerţului.
Acum, odată cu lansarea de enorme pachete de stimulente, guvernele occidentale injectează masiv bani în industrii tradiţional considerate a fi în afara controlului statului.
Între timp, pandemia împinge ţările asiatice să-şi întărească tradiţia intervenţionismului statal care a alimentat o creştere extraordinară şi a produs industrii câştigătoare.
Există riscuri legate de această abordare. Unele guverne au dat dovadă de expertiză limitată în selectarea companiilor şi industriilor în care să se investească. Ţările asiatice au investit masiv în astfel de eforturi de-a lungul deceniilor, unele fără succes.
Perioada de după criza din 2008 a erodat scepticismul privitor la statul intervenţionist. Ţările care au intervenit cel mai puternic au ieşit cele mai puternice din criză.
„Simpla dimensiune a creşterii economice a Chinei a întărit profilul şi atractivitatea modelului de stat intervenţionist“, arată William L. Megginson, profesor la University of Oklahoma.
Totuşi, unii economişti argumentează că nici China nu este foarte bună la alegerea câştigătorilor, şi că creşterea uimitoare a acestea este generată de sectorul privat.
Companiile, în special din ţări orientate către exporturi ca Germania, Italia şi Coreea de Sud, se tem că renaţionalizarea comerţului şi liniilor de aprovizionare va duce la creşterea costurilor, afectând în acelaşi timp inovaţia şi productivitatea.
