Negocierile Greciei cu creditorii din sectorul privat, care trebuie să contribuie financiar la ajutarea statului elen, nu decurg în direcţia dorită de Atena, potrivit unor bancheri de top europeni, ceea ce înseamnă că guvernele din zona euro va trebui să contribuie mai mult la salvarea Greciei.
"Guvernele analizează posibilitatea creşterii poverii pe care trebuie s-o suporte", a declarat un bancher apropiat discuţiilor, citat de agenţia Thomson Reuters. Aceste probleme vin în contextul în care preşedintele FMI Christine Lagarde a avertizat Europa că perspectivele economice ale Greciei se înrăutăţesc şi că fie UE va fi nevoită să contribuie cu mai mulţi bani pentru a salva Grecia, fie deţinătorii datoriei va trebui să accepte pierderi mai mari.
Dacă acordul cu deţinătorii privaţi de obligaţiuni nu conduce la reducerea datoriei greceşti, atunci guvernele europene va trebui să majoreze nivelul finanţării pentru următorul ajutor financiar, altfel, FMI ar putea să nu fie dispus să angajeze mai mulţi bani în salvarea Greciei.
Băncile şi fondurile de investiţii negociază de luni bune cu guvernul de la Atena în privinţa unei scheme de schimb de obligaţiuni prin care să fie redusă povara datoriei greceşti de la 160 din PIB-ul naţional la 120 din PIB până în 2020. Acesta este un aspect central al celui de-al doilea pachet de ajutor financiar, de 130 miliarde de euro, propus de liderii europeni pentru a ajuta Grecia să evite un default.
Acordul iniţial prevede reducerea cu 50 a datoriei greceşti deţinute de creditorii privaţi. Aceştia au primit însă cereri pentru a face concesii mai mari, ceea ce a determinat scăderea interesului investitorilor.
Rata de participare în rândul investitorilor privaţi este în prezent sub 75, iar acest lucru înseamnă că datoria Greciei se va reduce mai puţin decât se estima.
Deşi perspectivele ca Germania să contribuie financiar mai mult par a avea slabe şanse de realizare, analiştii europeni consideră că liderii politici europeni şi creditorii internaţionali vor găsi în cele din urmă o modalitate prin care să evite un default grecesc care va destabiliza continentul şi care probabil că va compromite relansarea economică globală.
Negociatorii FMI şi UE se vor întâlni în Atena săptămâna viitoare pentru a stabili detaliile unui nou program de bailout înainte ca Grecia să răscumpere obligaţiuni guvernamentale în valoare de 14,5 miliarde de euro pe 20 martie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
