Finanţele agonizante ale Greciei au primit o doză de oxigen după ce delegaţia comună a reprezentanţilor creditorilor oficiali ai statului elen a anunţat că FMI şi UE vor debloca, probabil în noiembrie, o tranşă de opt miliarde euro din pachetul de salvare de 110 miliarde euro stabilit anul trecut.
Tranşa care permite Greciei să evite defaultul pe termen scurt va fi eliberată după ce rapoartele misiunii comune la Atena a reprezentanţilor Comisiei Europene, FMI şi BCE care s-a încheiat marţi vor fi avizate de către miniştrii de finanţe din zona euro şi consiliul director al FMI, scrie MarketWatch.
"Odată ce Eurogroup şi consiliul director al FMI vor aproba concluziile celei de-a cincea evaluări, următoarea tranşă, de 8 miliarde de euro, va deveni disponibilă cel mai probabil la începutul lunii noiembrie", se arată într-un comunicat transmis marţi de delegaţia CE, FMI şi BCE. Din total, 5,8 mld. euro vin din partea statelor membre şi 2,2 mld. euro de la FMI. Tranşa ar fi trebuit acordată iniţial în octombrie. Fără aceste fonduri, guvernul ar fi riscat să rămână fără resurse la mijlocul lunii noiembrie. Eliberarea banilor a fost blocată după ce Grecia a anunţat că nu va reuşi să-şi îndeplinească angajamentele bugetare din acest an.
Reprezentanţii misiunii au anunţat, de asemenea, că ţinta de deficit bugetar a Greciei pentru acest an nu mai poate fi atinsă în parte din cauza declinului economiei, dar şi a "scăpărilor" guvernului în implementarea măsurilor de austeritate. Măsurile de austeritate adiţionale anunţate de Atena vor ajuta statul să-şi atingă obiectivele fiscale anul viitor, notează reprezentanţii misiunii, care adaugă că după anul viitor va fi nevoie de o altă cură de austeritate.
Atena a anunţat la începutul lunii că deficitul pe 2011 va ajunge probabil la 8,5% din PIB, sub cel de 10,5% de anul trecut, dar mai mare decât ţinta de 7,6% stabilită cu creditorii.
Instituţiile financiare internaţionale anticipează că recesiunea va fi mai severă decât estimau în luna iunie, iar revenirea economiei ar putea avea loc numai începând din anul 2013.
Ce nu merge în planurile de salvare a Greciei
Planurile Europei de a ajuta Grecia să reducă povara datoriilor par eficiente pe hârtie. Acestea presupun ca guvernul să diminueze cheltuielile, în principal prin reducerea dimensiunilor aparatului uriaş de stat, şi să majoreze veniturile, în special cu ajutorul taxelor deja impuse, scrie The Washington Post.
În parctică, aceste ţinte cer reformarea fundamentală a sistemului grecesc, ceea ce este dificil de făcut în vremuri bune, şi extrem de dureros în prezent, în plină criză. Planul de a strânge bani prin vânzarea proprietăţilor de stat se ciocneşte cap în cap cu un nou impozit pe terenuri care taie apetitul investitorilor pentru achiziţii. De asemenea, eforturile de a combate evaziunea fiscală înfloritoare sunt îngreunate de tăierile adânci făcute în salariile contribuabililor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
