„Cele patru tranşe pe care trebuie să le plătim către FMI în iunie sunt 1,6 miliarde euro, dar aceşti bani nu vor fi plătiţi şi nu există pentru a fi plătiţi“, a spus Nikos Voutsis, ministrul grec de interne, citat de BBC.
Prima plată, de 300 de milioane de euro, către FMI, trebuie efectuată pe 5 iunie, însă până atunci guvernul de la Atena trebuie să plătească şi salariile şi pensiile pentru luna mai.
Voutsis este unul dintre cei mai influenţi membri din guvernul grec, astfel că analiştii apreciază că punctele sale de vedere nu trebuie ignorate. În schimb, aceştia notează că se poate ca în spatele comentariilor lui Voutsis să stea o strategie a lui Tsipras, premierul permiţându-le miniştilor săi să facă astfel de declaraţii alarmiste, pe care ulterior să le folosească în favoarea sa în negocierile cu creditorii.
În ultimele patru luni, premierul Alexis Tsipras s-a întâlnit de mai multe ori cu oficiali europeni pentru a negocia prelungirea acordului de bailout încheiat în 2010 cu creditorii internaţionali, însă toate aceste şedinţe s-au dovedit a fi un eşec.
Cea mai recentă încercare a lui Tsipras de a convinge liderii europeni să deblocheze o tranşă de 7,2 miliarde euro pentru a resuscita economia elenă a avut loc săptămâna trecută, când premierul grec s-a întâlnit cu cancelarul german Angela Merkel şi cu preşedintele francez François Hollande.
Yanis Varoufakis, ministrul grec de finanţe, a arătat că guvernul de la Atena a făcut tot ce a ţinut de el pentru a ajunge la un acord cu zona euro şi că este timpul ca şi creditorii să facă unele compromisuri, relatează Bloomberg.
„Acum este timpul ca instituţiile (n.r. creditorii internaţionali) să-şi facă partea. Noi am parcurs trei sferturi din drumul care ne leagă de creditori, trebuie să facă sfertul lor, pentru a ajunge în acelaşi loc“, a spus Varoufakis.
Guvernul de stânga al Greciei negociază de patru luni cu reprezentanţii UE şi ai FMI un acord prin care să fie reluată finanţarea în cadrul programului de ajutor în valoare de 240 de miliarde de euro, din care statul elen mai are de primit 7,2 miliarde de euro. Discuţiile s-au blocat în privinţa pensiilor, a modificării legislaţiei muncii, a ţintelor fiscale şi a majorării taxei pe vânzări.