Business Internaţional

Germania pregăteşte cel de-al treilea bailout şi noi măsuri de austeritate pentru Grecia, o ţară în care familiile şi-au văzut veniturile tăiate cu 40% de la începutul crizei

Germania pregăteşte cel de-al treilea bailout şi noi...

Autor: Bogdan Cojocaru

03.02.2014, 20:11 835

După două bailout-uri, cele mai costisitoare din istoria Europei, după cea mai mare restruc­turare a datoriei din istoria omenirii şi după şase ani de recesiune în care peste 20% din economie s-a evaporat, unul din şapte locuri de muncă a dispărut şi unul din trei oameni a ajuns să fie ameninţat de sărăcie, economia Greciei are nevoie de un nou bailout şi de noi măsuri de austeritate, cel puţin aşa consideră Berlinul.

În timp ce guvernul grec dădea asigurări că Grecia are şanse mari ca de anul acesta să revină pe pieţele de finanţare externe, la care nu mai are acces din 2010, şi să iasă din recesiune, ministerul german de finanţe pregătea un nou pachet de finanţare externă pentru Grecia de 10-20 miliarde euro şi opţiunea unei noi restructurări a datoriilor, potrivit unor informaţii obţinute de revista germană Der Spiegel.

Şi acest al treilea pachet de bailout ar veni în schimbul implementării unor măsuri „riguroase“ de austeritate de genul celor care au adus şomajul la niveluri record şi au adâncit recesiunea, remarcă The Gardian. Până în prezent Atena a implementat doar jumătate din măsurile promise în schimbul ajutoarelor internaţionale.

Vestea despre noile ajutoare urmează unor informaţii apărute în presă despre discuţii clandestine între ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble şi mai mulţi oficiali de rang înalt din UE legate de felul în care ar trebui tratate problemele Greciei, ţară care a rămas veriga slabă a zonei euro, în pofida celor două bailout-uri interna­ţionale de 240 miliarde euro.

Presa a sugerat că discuţiile  s-au concentrat pe nevoia de a acoperi deficitul de finanţare al ţării şi pe reticenţa guvernului de la Atena de a grăbi aplicarea reformelor structurale cerute de creditorii interna­ţio­nali. Lipsa progresului este cauza suspen­dării negocierilor dintre Grecia şi aşa-numita „Troică“ a creditorilor – FMI, zona euro şi BCE.

Grecia s-ar putea confrunta în următorii doi ani cu un deficit de finanţare de 15 mi­liarde euro, potrivit acestor creditori, cu banii cărora economia Greciei evită falimentul începînd cu 2010.

„Ei nu ating esenţialul: Grecia nu are nevoie de un al treilea bailout, ci de restructurarea datoriei“

Guvernul de la Atena a votat bugetul pentru anul acesta fără aprobarea Troicăi.

Liberalizarea pieţei muncii şi a pieţei farmaceutice se numără printre cele mai controversate măsuri a căror introducere a fost amânată.

După două bailout-uri, cea mai mare parte a datoriilor Greciei este deţinută de guvernele europene. Însă nivelul acesteia, de 176% din PIB  – faţă de 120% din PIB la începutul crizei – reprezintă nu doar o barieră în calea investiţiilor, ci şi cauza probemelor economice.

Schaeuble a vehiculat ideea celui de-al treilea bailout încă de anul trecut, înainte alegerilor parlamentare din Germania, dar a exclus întotdeauna scenariul unei noi restructurări a datoriei, probabil pentru că băncile germane deţin cea mai mare parte a datoriei greceşti. „Ceea ce este sigur este că orice alt ajutor va fi mai puţin costisitor decât orice ajutor a fost acordat până acum“, a spus ministrul într-un interviu publicat ieri de revista germană Wirtschaftswoche.

Opţiunea restructurării datoriei pre­văzută în documentul care detaliază noile planuri ar afecta de această dată în principal creditorii din sectorul public, notează Thomson Reuters.

„Ei nu ating esenţialul: Grecia nu are nevoie de un al treilea bailout, ci de restructurarea datoriei“, consideră Giorgos Stathakis, profesor de economie şi secretar în ministerul grec al dezvoltării. „Chiar şi la FMI oamenii cu judecată acceptă că nu mai este loc de nicio ajustare fiscală. Pur şi simplu nu mai este loc pentru noi tăieri şi noi taxe, dacă acestea ne vor fi cerute“, a spus el.

FMI a explicat anul trecut că dacă statele din zona euro nu şterg o parte din datoriile Greciei, economia elenă se va sufoca.

În urma bailout-urilor internaţionale şi recesiunii, peste 20% din economia elenă s-a evaporat, majoritatea gospodăriilor şi-au vazut veniturile tăiate cu 40%, iar aproape o treime din forţa de lucru nu are loc de muncă.

Cum va afecta Grecia şi Ciprul criza valutară de pe pieţele emergente

Criza valutară prin care trece Turcia are efecte directe asupra Greciei şi Ciprului, statele cel mai dur lovite de criza datoriilor suverane, scrie editorialistul Wolfgang Munchau de la Financial Times. Magnitudinea crizei valutare prin care trec câteva economii emergente nu este mare, dar este suficientă pentru a lovi Grecia şi Ciprul. Turismul, una dintre principalele industrii ale celor două ţări, concurează direct cu cel din Turcia. Grecia şi Ciprul au trecut prin chinuri incredibile pentru a-şi îmbunătăţi poziţia în faţa concurenţei prin reduceri de salarii şi preţuri. Revenirea turismului este una din puţinele evoluţii încurajatoare din economiile lor, cufundate încă în recesiune. Însă deprecierea lirei turceşti zădărniceşte aceste planuri. Orice operator turistic care se va îndrepta către estul Mediteranei va găsi acum în Turcia preţuri mai mici. Deprecierea este un joc pe care Grecia şi Ciprul nu-l pot câştiga. Aceste două economii folosesc euro, o monedă al cărei curs nu-l pot controla.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.02.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO