Intrarea companiei chineze Geely Automobile Holdings în acţionariatul Daimler, un producător auto emblematic din Germania, sperie şi dă speranţe deopotrivă şi atrage din partea guvernului de la Berlin reacţii confuze. În SUA, cele mai recente încercări ale companiilor chineze de a cumpăra companii americane au fost respinse hotărât de autorităţi.
În Germania, pe de o parte nimeni nu priveşte cu ochi buni cucerirea de către o corporaţie chineză a unei poziţii care i-ar permite să influenţeze deciziile Daimler, iar setea companiilor chineze expansive de tehnologie germană este binecunoscută.
Pe de altă parte, există speranţă că acceptarea Geely în acţionariatul producătorului Mercedes va încuraja guvernul de la Beijing să deschidă piaţa corporate din China pentru companiile germane.
Cu achiziţia a aproape 10% din acţiunile Daimler, cu 9 miliarde de dolari, Geely a devenit cel mai mare acţionar al companiei germane. Ministrul german al economiei Brigitte Zypries a declarat pentru ziarul local Stuttgarter Zeitung că guvernul va cerceta afacerea. Geely şi-a motivat decizia prin speranţa că astfel va obţine colaborarea Daimler în domeniul maşinilor electrice.
„Va trebui să analizăm cu foarte mare atenţie”, a spus Zypries, adăugând că ar putea fi problematic ca un concurent să obţină un loc în boardul de supraveghere al producătorului auto german. Însă un purtător de cuvânt al guvernului a explicat că afacerea este o decizie a companiei şi de aceea nu este nevoie de intervenţia Berlinului. Daimler a respins anul trecut o cerere a Geely de a emite acţiuni noi pentru ca grupul chinez să poată cumpăra o participaţie.
Câştigarea accesului la tehnologia maşinilor electrice sau autonome nu va fi, probabil, ceva uşor pentru că Daimler are deja un parteneriat cu altă companie din China, BAIC Motor Corporation, notează Reuters. Li Shufu, fondatorul Zhejiang Geely Holding Group, a declarat că este nevoie de alianţe pentru a răspunde provocărilor „invadatorilor” de pe piaţa auto globală, făcând astfel referire la companii perturbatoare precum Tesla, Uber şi Google. Producătorii auto chinezi sunt presaţi să avanseze tehnologic de planurile Beijingului de a reduce poluarea prin majorarea cotei maşinilor electrice de pe drumurile Chinei. Geely mai deţine Volvo Cars, LEVC, producătorul taxiurilor negre din Londra, participaţii la Lotus, Proton din Malaysia, Volvo Trucks şi controlează start-up-ul de maşini zburătoare Terrafugia. Problema frânării eforturilor companiilor chineze de a-şi croi acces la tehnologie germană de vârf a devenit evidentă când producătorul de electrocasnice Midea Group a cumpărat producătorul de roboţi industriali Kuka. Achiziţia a fost văzută ca o oportunitate pentru Kuka de a pătrunde pe piaţa chineză. Apoi a venit decizia mutării producţiei în China şi concedieri în Germania. O altă companie chineză, State Grid Corporation of China (SGCC), vrea să intre în acţionariatul 50Hertz, unul dintre cei patru operatori de reţea cu voltaj ridicat din Germania, şi pentru aceasta discută cu fondul de investiţii în infrastructură IFM Investors din Australia să cumpere de la acesta jumătate din participaţia de 40% pe care o deţine la compania germană. Bogdan Cojocaru
Operatorul de reţele belgian Elia, care deţine 60% din 50Hertz, îi poate bloca pe chinezi exercitându-şi dreptul de a cumpăra de la IFM un pachet de 20% din acţiunile operatorului german. Belgienii au la dispoziţie două luni să se decidă înainte ca SGCC să-şi înainteze oferta. Însă surse din sectorul bancar spun că este puţin probabil ca Elia să se poată măsura cu puterea financiară a chinezilor. SGCC ar putea face o ofertă de 800 milioane euro ñ un miliard de euro pentru 20% din acţiuni.
Oferta de preţ a SGCC va fi atât de Ñnesimţit de atractivăî încât IFM nu va avea altă posibilitate decât să negiceze vânzarea, a spus un bancher, citat de Reuters.
În SUA, oficiali guvernamentali au dinamitat în urmă cu câteva zile un plan al unui fond de stat chinez de investiţii în semiconductori de a cumpară o compania americană de electronice, ceea ce semnalează scepticismul administraţiei Trump în ceea ce priveşte investiţiile Chinei care implică transfer de tehnologie, scrie The New York Times. Protagonişti în această dramă sunt Xcerra, furnizor american de echipamente de testare a procesoarelor pentru computere, care a anunţat că se retrage din afacerea de 580 de milioane de dolari, şi Comisia pentru investiţii străine a SUA (Cfius), jandarmul secretiv care păzeşte interesele americane în achiziţiile făcute de companiile străine. Comisia îl consiliază pe preşedinte, dar poate bloca achiziţiile străine de companii americane din motive ce ţin de siguranţa naţională. Fondul chinez interesat de Xcerra este China Integrated Circuit Industry Investment Fund. La sfârşitul anului trecut, Congresul a dat Cfius puteri mai mari, autoritatea de a supraveghea mai multe tipuri de afaceri, în special în sectorul tehnologiilor avansate.
În septembrie, administraţia Trump a blocat achiziţia de 1,3 miliarde de dolari a Lattice Semiconductor, producător american de microprocesoare, de câtre o firmă de private equity cu finanţare chinezească. Motivul a fost acela că nici partea americană şi nici partea chineză nu au reuşit să înlăture îngrijorările Cfius că achiziţia va pune în pericol siguranţa naţională.
Tensiuni au apărut şi din cauza unor tranzacţii implicând acces la date personale. În ianuarie, îngrijorările autorităţilor au cauzat prăbuşirea planurilor Ant Financial, compania soră a Alibaba Group (un retailer chinez uriaş), de a cumpăra MoneyGram, furnizor de servicii de transfer de bani. Tranzacţia ar fi fost de 1,2 miliarde de dolari.
De asemenea, luna aceasta autorităţile americane au blocat vânzarea Chicago Stock Exchange unui consorţiu chinez, o afacere prin care China ar fi căpătat acces la arhivele bursei, notează Financial Times. Bursa de la Chicago participă cu 1% la tranzacţiile cu acţiuni din SUA.
SUA şi-au înăsprit poziţia faţă de achiziţiile chineze în contextul în care Beijingul a lansat un plan, denumit ìMade in China 2025î, de a folosi sprijinul statului şi achiziţii făcute în străinătate pentru a domina sectorul tehnologiilor de vârf.
China este cel mai mare exportator de dispozitive electronice, însă tehnologia pe care se bazează aparţine în proporţie mare companiilor străine.
