Economia zonei euro a scăzut cu 0,4% în ultimul trimestru al anului trecut, potrivit mediei estimărilor mai multor analişti intervievaţi de agenţia Bloomberg. Declinul, cel mai accentuat de după primul trimestru din 2009 - când PIB-ul s-a prăbuşit cu aproape 4%, subliniază pagubele pe care le produce economiei criza datoriilor suverane.
"Încă nu ştim cum vom ieşi din criză. Dacă am compara această criză cu un maraton, atunci am făcut deja două treimi din cursă. Dar ultima treime este întotdeauna cea mai grea", a afirmat Wolfgang Franz, preşedintele echipei de consilieri economici a cancelarului german Angela Merkel, pentru publicaţia Welt am Sonntag. Acest punct de vedere contrastează drastic cu valul de optimism alimentat de Merkel, preşedintele BCE Mario Draghi şi preşedintele Franţei Francois Hollande care a înconjurat până acum zona euro. Merkel şi Hollande au asigurat chiar că zona euro a depăşit cea mai dificilă parte a crizei.
Două focare de criză gata să răbufnească
Însă între timp două potenţiale focare de criză au început să dea semne de activitate. Elita politică spaniolă este zguduită puternic de un scandal de fraudă care îl are în centru pe premierul Mariano Rajoy, arhitectul programului de austeritate prin care ar trebui îmbunătăţită competitivitatea economică a ţării. Iar în Italia ascensiunea puternică a formaţiunii politice conduse de fostul premier, controversatul miliardar Silvio Berlusconi, riscă să deraieze economia de pe calea reformelor. Berlusconi a fost forţat de pieţe şi de liderii europeni să demisioneze pentru că prefera să satisfacă intersele unor cercuri restrânse în loc să reformeze economia, una dintre cele mai mari ale zonei euro. Fostul premier este, de asemenea, cauza noii crize politice din Italia prin retragerea sprijinului pentru coaliţia de guvernare. În aceste condiţii, pe 24-25 februarie sunt programate alegeri anticipate, iar Berlusconi vizează poziţia de ministru al economiei. Cele mai recente sondaje de opinie arată că nicio coaliţie nu va ieşi suficient de puternică pentru a guverna, potrivit Bloomberg.
Pieţele au penalizat problemele din Spania şi Italia prin creşterea costurilor de finanţare ale acestor ţări.
De asemenea, ascensiunea spectaculoasă a monedei unice europene din ultimul timp a fost frânată de Draghi, care a avertizat că un euro puternic reprezintă o ameninţare pentru revenirea economică. Declaraţiile pare să fi avut efect, euro depreciindu-se cu 2% în raport cu euro săptămâna trecută, însă scot în evidenţă încă un pericol cu care se confruntă zona euro.
Franz, consilierul lui Merkel, a enumerat alegerile din Italia, scandalul lui Rajoy, continuarea programului de bailout al Greciei şi salvarea Ciprului ca fiind posibili factori de agravare a crizei. "Că am depăşit cea mai dificilă parte a crizei, n-aş conta prea mult pe această idee", a mai spus consilierul, care conduce şi institutul de cercetare economică ZEW.
O veste bună pentru zona euro ar putea veni din SUA şi China, unde cererea creşte. De asemenea, producţia industrială din Germania a crescut în decembrie, semnalizând că revenirea celei mai mari economii europene îşi revine. Pe de altă parte, economia Franţei este în pragul celei de-a doua recesiuni din ultimii patru ani.
Bailout extrem pentru Cipru
Miniştrii de finanţe din zona euro au în vedere o opţiune radicală pentru salvarea financiară a Ciprului care ar forţa deponenţii neasiguraţi ai băncilor cipriote şi pe deţinătorii de obligaţiuni suverane să suporte pierderi, scrie Financial Times. Miniştrii de finanţe din zona euro s-au întâlnit ieri pentru a discuta despre viitorul bailout al Ciprului, progresul făcut cu reformarea economiei Greciei şi problemele pe care un euro puternic le pune ieşirii uniunii monetare din criză, adică factorii care pot agrava actualele turbulenţe.
Propunerea de a forţa deponenţii şi investitorii să participe la bailoutul Ciprului presupune totodată restructurarea radicală a sistemului bancar cipriot. Aceasta, alături de alte două opţiuni, mai puţin radicale, ar reprezenta alternative la un pachet de bailout total, precum cel al Greciei, despre care liderii zonei euro au spus că va fi singurul de acest gen. Opţiunile sunt menţionate într-un memorandum confidenţial pregătit înaintea summitului miniştrilor. Analiza avertizează că "riscurile asociate cu prima opţiune sunt semnificative", aceastea incluzând colapsul prematur al sistemului bancar al Ciprului, puternic afectat de programul de restructurare al datoriilor Greciei, cel mai mare din istorie.
Propunerea radicală ar reduce drastic mărimea pachetului de bailout, de la 16,7 miliarde euro la 5,5 miliarde euro, şi pe cea a datoriei statului, de la 140% din PIB - cât ar prevedea planul de bailout total, la 77% din PIB. Prin implicarea deponenţilor neasiguraţi s-ar acţiona asupra unor investitori străini, în special din Rusia, care au folosit Ciprul ca paradis fiscal. Astfel, s-ar răspunde criticilor Berlinului, unde politicienii cer acţiuni mai drastice pentru stoparea evaziunii fiscale şi a spălării de bani în Cipru. Opţiunea ar diminua cu o treime până în 2015 sistemul bancar, acum de aproape opt ori mai mare decât economia.
În cazul salvării Greciei, restructurarea datoriilor deţinute de investitorii privaţi a fost considerată mult timp o soluţie prea extremă pentru a fi aplicată. Însă într-un final, din cauza problemelor grave ale Greciei, s-a ajuns şi la aceasta.
A doua propunere prevede implicarea deţinătorilor de obligaţiuni, şi nu pe cea a deponenţilor. Astfel, sistemul bancar ar urma să fie restructural la jumătate în zece ani. Opţiunea presupune, de asemenea, majorarea taxelor pe profit de la 10% la 12,5%, a taxelor pe capital la 28% şi prelungirea scadenţei creditului de 2,5 miliarde euro acordat anul trecut de Rusia.
A treia opţiune ar permite Ciprului să vândă acţiunile pe care le-ar primi la băncile cu probleme către ESM, maşinăria de bailout a zonei euro, după ce acestui fond I se va permite să recapitalizeze direct băncile.
Analiştii şi lideri financiari ai Europei au avertizat că un eşec în a salva Cipru ar putea duce chiar la destrămarea zonei euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
