Statele Unite şi membrele estice ale UE se tem că gazoductul va întări puterea Rusiei. Polonia şi Ucraina încă mai speră că proiectul nu se va realiza.
Germania a aprobat construirea controversatului gazoduct sub Marea Baltică, a anunţat Agenţia Federală Maritimă şi Hidrografică.
Decizia înseamnă că toate obstacolele de ordin juridic privind construirea unui segment de 31 de kilometri în zona economică exclusivă a Germaniei au fost înlăturate. În ianuarie, autorităţile au aprobat construirea unui segment al gazoductului în apele teritoriale germane.
Gazoductul de 1.200 de kilometri este de aşteptat să aducă gaze naturale ruseşti în Germania pe sub Marea Baltică. Nord Stream 1 este funcţional din 2011. Construcţia segmentului german al gazoductului va începe în această primăvară.
Finlanda, Suedia şi Danemarca nu au aprobat încă proiectul. Aprobarea din partea acestor ţări este aşteptată a fi obţinută către sfârşitul acestui an.
Potrivit lui Mariusz Staniszewski, director adjunct al Polish Radio, decizia nemţilor nu înseamnă neapărat că gazoductul controversat va fi construit pentru că şi alte ţări trebuie să-i dea undă verde.
Membrele estice ale UE şi statele baltice se opun construirii gazoductului, temându-se că astfel va spori dominaţia Rusiei asupra pieţei energetice europene.
Statele Unite au exprimat temeri similare, arătând că proiectul susţinut de preşedintele Vladimir Putin reprezintă mai degrabă un instrument politic decât unul economic.
Americanii îşi doresc în continuare să blocheze proiectul, dar nu fac încă presiuni pentru impunerea de sancţiuni împotriva companiilor implicate în acesta, potrivit EUObserver.
Managementul companiei ucrainene Naftogaz consideră decizia Germaniei drept una „neplăcută“, dar aşteptată, scrie eadaily.com.
„Cea mai bună apărare pentru Ucraina, cât şi pentru aliaţii săi, este finalizarea reformei de pe piaţa gazelor“, se arată într-o declaraţie a managementului Naftogaz.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
Într-o opinie publicată de EUObserver, Gunnar Hokmark, şeful delegaţiei grupului suedez EPP în cadrul Parlamentului European, arată că obiectivul proiectului nu priveşte acoperirea unei nevoi reale de pe pieţele europene ale gazelor, ci mai degrabă subminarea funcţionării şi eficienţei Uniunii Energetice Europene pentru întărirea dominaţiei ruseşti în regiune.
„Nord Stream ar concentra aproximativ 80% din transporturile de gaze ruseşti către Europa pe o singură rută şi 26% din consumul european de gaze“, arată Hokmark.
Europa are nevoie de o competiţie sporită, de reforme ale pieţei şi o diversificare mai profundă a surselor şi furnizorilor de energie, adaugă acesta.
Însă Germania, cel mai mare consumator de gaze ruseşti din Europa, consideră gazoductul drept o afacere economică finanţată de cinci firme occidentale, respingând orice obiecţie de natură geopolitică.
