Oferta de preluare facuta de concernul francez Suez furnizorului de energie belgian Electrabel ar putea aduce un grad mai ridicat de competitivitate pe piata de profil din Belgia, relateaza The Wall Street Journal Europe.
Pe parcursul ultimilor sase ani, uzinele chimice si otelariile belgiene au fost libere sa cumpere energie de oriunde doreau. Chiar si asa, cele mai multe dintre ele nu aveau alta optiune deca sa apeleze la serviciile Electrabel SA, care controleaza nu mai putin de 75% din capacitatea de productie de energie a Belgiei. Preturile la energie pentru marii utilizatori industriali sunt foarte ridicate si ating dublul nivelului anterior anului 1999 - situandu-se pe locul patru la acest capitol intre cele 25 de state ale Uniunii Europene.
In prezent, o sumedenie de oferte de cumparare facute de producatorii europeni de energie ridica sperantele clasei politice, care a depus eforturi pentru a introduce pe piata energiei un grad mai mare de competitivitate.
In vreme ce analistii sunt de parere ca tranzactiile care sunt pe cale sa fie efectuate vor avea ca efect scaderea preturilor la energie pentru companii si, intr-un final, pentru toti consumatorii, ei avertizeaza ca - asemenea situatiei inregistrate in Belgia - este posibil sa treaca mai bine de un deceniu pana la formarea unei competitii reale. Mai mult decat atat, spun ei, o parte dintre aceste intelegeri ar putea intarzia dorinta Uniunii Europene de a liberaliza sectorul energetic.
Liberalizarea pietelor electricitatii si a gazului in Europa constituie un punct cheie in strategia Uniunii Europene de creare a unei piete unice. Dupa discutiile referitoare la spatiul aerian si telecomunicatii, reprezentantii Comisiei Europene considera ca problema energiei este cea mai importanta de atacat deoarece pretul la utilitati s-a triplat. In cursul lunii martie, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica a criticat "cvasimonopolul" detinut de compania Electrobel in sectorul energetic din Belgia, considerandu-l responsabil pentru costurile de productie ridicate din tara.
Companiile europene din acest sector, inarmate cu rezerve de miliarde de euro, sunt nerabdatoare sa se extinda dincolo de pietele lor nationale pentru a profita de oportunitatile paneuropene prezentate de proiectul de liberalizare propus de Uniunea Europeana: membrii acesteia sunt obligati sa-si deschida pietele de gaz si energie tuturor competitorilor pana in iulie 2007.
In cursul acestei luni, cel mai mare jucator de pe piata gazului din Spania, Gas Natural SA, a lansat o oferta de 22,55 de miliarde de euro pentru preluarea celei mai mari companii producatoare de energie din tara, Endesa SA. In aceeasi zi, concernul german E.On a declarat ca este foarte posibil sa isi extinda afacerile in domeniul energetic pe care le are in Marea Britanie, prin preluarea Companiei Scottish Power. De asemenea, in august, francezii de la Suez au facut o miscare de achizitie a celor 49,9 procente din Electrabel pe care nu le detine deja pentru suma de 11,2 miliarde de euro.
"Companiile nu vor sa rateze oportunitatile de extindere pe care le ofera piata in curs de liberalizare", a declarat Shokat Khan, analist londonez al sectorului energetic pentru Merrill Lynch.
Dar una dintre problemele care apar in urma acestor propuneri - in special a celor nationale - este ca acestea ar putea sugruma competitia, in loc sa o promoveze. Exact cum bancile europene au preferat sa fuzioneze in interiorul aceleiasi tari in loc sa efectueze achizitii peste hotare, deoarece primele evita aparitia unor conflicte de ordin cultural si usureaza procesul de reducere a costurilor, utilitatile sunt si ele inclinate sa fuzioneze "pe langa casa".
Un exemplu clar il reprezinta legatura dintre Gas Natural si Endesa, care ar lasa Spania pe mana a doua marii companii producatoare de energie. Impreuna cu Iberdrola SA, cele doua ar acapara intre 75% si 80% din piata de energie si gaz a Spaniei, reiese dintr-un raport publicat recent de Goldman Sachs.
"Sunt ingrijorat de continua concentrare de pe piata de energie din Europa", a declarat Andris Piebalgs, comisarul pe problema energiei al Uniunii Europene, imediat dupa oferta facuta de Gas Natural si pe care Endesa a respins-o.
Pentru oficialii Uniunii Europene, care privesc liberalizarea sectorului energetic ca fiind inevitabila, a fost o incercare grea sa convinga tarile membre sa-si deschida pietele energetice.
Dupa ce, la mijlocul deceniului trecut, au stabilit ca tinte pentru liberalizare energia alaturi de spatiul aerian si telecomunicatii, tarile au obiectat impotriva deschiderii pietelor locale catre toti competitorii straini. Franta si Germania au fost de acord sa-si ridice obiectiile abia dupa ce data deschiderii a fost amanata cu doi ani fata de termenul de 2005 stabilit initial.
Un raport al Comisiei Europene terminat in cursul lunii mai a aratat ca procentajul de patrundere pe piete straine a companiilor producatoare de energie nu atingea nici macar nivelul de 20%.
In acelasi timp, marile discrepante ale preturilor practicate pentru marii utilizatori industriali continua sa persiste, de la mai putin de 40 de euro pentru un megawatt in Letonia la aproape 80 de euro in Italia.
In iulie, comisia a chemat la raport Grecia, Estonia, Irlanda, Spania si Luxemburg din cauza esecului in implementarea legislatiei comunitare referitoare la liberalizarea pietelor.
Mai mult decat atat, comisia a initiat si o investigatie a intregului sector energetic, in parte pentru a determina daca asa-numitii "campioni" nationali - companiile care se bucura de un monopol aproape complet asupra pietelor nationale - continua sa blocheze competitia straina.
Aceasta comisie are dreptul sa impuna penalitati de pana la 10% din profiturile anuale companiilor care sunt gasite vinovate de incalcarea legislatiei comunitare.
Experienta belgiana referitoare la liberalizarea pietei scoate in evidenta de ce promisiunile de a scadea preturile si de a asigura o oferta cat mai bogata de furnizori de energie pot fi inselatoare. Preturile au scazut cand piata pentru marii consumatori industriali s-a deschis in 1999.
Companii straine precum concernul german RWE, cel olandez Nuon sau Electricite de France au invadat piata, reusind sa "fure" foarte multe contracte de la Electrabel.
Compania belgiana si-a recuperat insa pozitia intr-un timp foarte scurt. Electrabel detine cele mai multe dintre centralele de energie ale tarii, astfel incat daca fabricile cumparau curent electric mai ieftin de la alti furnizori, erau nevoiti sa-l importe din afara Belgiei.
Insa foarte putine clabruri de inalta tensiune leaga Belgia de vecini. Mai mult decat atat, aceste cabluri nu puteau fi folosite la intreaga capacitate in cazul unor pene masive de curent, datorita reglementarilor tehnice.
"Stim din experienta ca daca un furnizor nu are rezerve intr-o tara anume din Uniunea Europeana, nu este competitiv", a declarat Cindy Kohuska, insarcinata cu cautarea unor surse de energie pentru gigantul american DuPont Co., care are centrale energetice peste tot in Europa, inclusiv in Belgia.
Foarte multe fabrici au nevoie de rezerve continue de energie, fapt care ii face mai refractari pe furnizorii straini, deoarece acestia nu sunt siguri ca pot asigura destul de multa. In cazuri de urgenta, furnizorii pot cumpara energie produsa local, ceea ce inseamna in cele mai multe dintre cazuri energie produsa de la Electrabel.
Grupul german RWE a incetat sa mai vanda energie clientilor pe care ii avea in Belgia.
"Ne concentram asupra a sase regiuni: Olanda, Austria, Cehia, Slovacia, Polonia si Ungaria. Aceste piete sunt mult mai atractive", a declarat Wolfgang Schley, un purtator de cuvant al companiei, responsabil cu vanzarile din afara granitelor Germaniei. El a refuzat sa dea mai multe detalii.
In cursul anului trecut, Electrabel a avut o cota din piata de energie din Belgia de 83%, comparativ cu cele 7,6% detinute de Luminus, cel mai apropiat rival al sau.
Acesta din urma tinteste doar consumatorii casnici.
Marii consumatori industriali din Belgia platesc 65 de euro pe un megawat pe ora, in timp ce in Franta vecina aceeasi cantitate de energie costa doar 49 de euro, arata un raport al Comisiei Europene.
"Sunt foarte dezamagit de lipsa competitiei in acest sector", a declarat Peter Claes, presedintele Federatiei Belgiene a Marilor Consumatori Industriali de Energie, care platesc peste 60% din costurile totale pe care le au pentru achizitionarea energiei. "Practic, nu exista o alternativa viabila la Electrabel", a mai precizat el.
Reprezentantii Electrabel au declarat ca liberalizarea sectorului energetic in Uniunea Europeana face ca pietele nationale sa nu mai constituie unitatea de masura optima pentru piata de profil.
Cota sa de piata din Benelux - zona din care fac parte Belgia, Olanda si Luxemburg - este de 47%, insa daca este contabilizata si Franta, cota de piata a companiei scade la 8%.
Achizitia Electrabel de catre concernul francez Suez poate insemna pentru aceasta din urma oportunitatea de a se extinde si pe alte piete. Insa furnizorii rivali considera ca aceasta fuziune le da posibilitatea francezilor sa stranga si mai mult latul in jurul pietei gazului.
Guvernul belgian, care a fost acuzat ca opune rezistenta la masurile de liberalizare dorite de Uniunea Europeana, ar putea lua o atitudine mai ferma impotriva Electrabel, deoarece nu mai este detinuta in intregime de o companie din afara Belgiei.
Ministrul Johan Vande Lanotte a declarat recent ca guvernul pregateste o strategie menita sa aduca mai multa competitivitate in sectorul energetic. Masurile care sunt luate in considerare prevad stabilirea acordarii contractelor guvernamentale unor furniozori mai mici sau prevenirea altor centrale electrice de catre Electrabel, atata timp cat detine mai mult de 37% din piata de energie a tarii.
Planul energetic pe termen lung al Japoniei acorda energiei nucleare un rol cheie
Nu doar oficialii Uniunii Europene sunt preocupati de problema energiei. Conducerea nipona estimeaza ca pana la finele acestui secol, petrolul si gazul natural vor fi inlocuite ca principale surse de energie de puterea nucleara, solara sau eoliana. Planul japonezilor intalneste, insa, multiple obstacole de ordin politic si comercial.
"Tehnologia este cheia crearii unor noi forme de energie, dar, in acelasi timp, poate aduce foarte multe probleme referitoare la mediul inconjurator", a declarat Kazuya Ashida, directorul general al Agentiei pentru Resurse Naturale si Energie. El a mai precizat ca planul oficialilor japonezi porneste de la premisa ca rezervele mondiale de petrol se vor termina in jurul anului 2050, in timp ce cele de gaz natural vor mai ajunge pana la sfarsitul secolului. Astfel, japonezii pariaza pe energia nucleara.
Comisia pentru Energia Atomica precizeaza in plan ca energia nucleara ar trebui sa reprezinte aproximativ 40% din totalul energiei produse de Japonia peste 25 de ani. In acelasi timp, procentul energiei produse pe baza hidrocarburilor va scadea la 4,9%, fata de nivelul de 28,6% inregistrat in 1990.
Desi mai multe companii nipone experimenteaza producerea cat mai eficienta a energiei nucleare, expertii sunt de parere ca acestea mai au un drum lung de facut pana ca rezultatele sa poata fi considerate optime.
"Mai sunt probleme importante de rezolvat pana ca proiectele nucleare sa mearga mai departe", crede Satoru Tanaka, profesor specialist in energia cuantica la Universitatea din Tokyo.
In acest timp, Japonia este dependenta de petrolul si de gazul pe care le importa pentru a-si sustine economia. In acest fel, guvernul se concentreza asupra asigurarii unei rezerve cat mai mari de materie prima producatoare de energie in afara granitelor, mai ales prin intermediul conductelor siberiene. Pe de alta parte, oficialii niponi promoveaza in randul populatiei economia de energie, pe fondul scumpirii pretului petrolului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
