Caută doar în titlu
Business Internaţional

Fuga de cărbune ar putea face Germania mai dependentă de gazele ruseşti

Dacă îşi pune în practică intenţia de a închide o parte din centralele termoelectrice pe cărbune pentru a reduce poluarea, Germania s-ar putea confrunta cu un deficit de energie pe care va fi nevoită să îl acopere cu combustibili din Rusia, mărindu-şi astfel dependenţa energetică faţă de ţara pe care autorităţile de Bruxelles şi Washington încearcă să o izoleze din punct de vedere economic din cauza conflictelor geopolitice, scrie Bloomberg.

„Importanţa gazelor naturale şi totodată dependenţa de Rusia vor creşte. Schimburile internaţionale de energie se vor înmulţi, ceea ce va ajuta centralele nucleare din afara Germaniei“, a spus Guido Hoymann, analist al unei firme germane de private banking.

Alarmat că scoaterea din uz a centralelor nucleare a determinat companiile de utilităţi să consume cărbune, cel mai poluant combustibil, mai mult ca niciodată în ultimii şase ani, guvernul condus de cancelarul Angela Merkel lucrează la un plan pentru a asigura că Germania îşi poate respecta ţintele de reducere a emisiilor din arderea combustibilor fosili. Ministerul Economiei a publicat pe 31 octombrie etapele celui mai strict plan din Europa pentru limitarea utilizării cărbunelui.

Dacă planul va fi urmat, cea mai mare economie europeană va fi nevoită să apeleze şi mai mult la Rusia pentru gaze naturale, la ţările vecine pentru importuri de energie şi va trebui să mărească subvenţiile pentru resursele regenerabile de energie – cea solară şi cea eoliană.

 

Cheltuieli mai mari pentru germani şi câştiguri pentru Gazprom

Aceste efecte vor aduce cheltuieli suplimentare consumatorilor din Germania, care ocupă deja locul al doilea în topul ţărilor din UE cu cele mai mari costuri cu electricitatea. Statul german ar plăti anual 100 de miliarde de euro în plus pentru importul de combustibili, iar creşterea dependenţei de Rusia ar îngreuna şi încercările unor state europene şi ale SUA de a izola această ţară din punct de vedere conomic.

Grupul rus Gazprom, care livrează aproape o treime din importurile de gaze naturale ale Germaniei, ar putea fi avantajat de aceste decizii, în timp ce companiile de utilităţi RWE, din Germania, sau Vattenfall, din Suedia, care deţin centrale pe bază de cărbune, ar fi afectate negativ.

Hoymann a subliniat că renunţarea la cărbune ar fi o decizie foarte „scumpă“, deoarece gazele naturale – cel mai probabil înlocuitor – costă mai mult.

„Folosirea lignitului în producţia de energie va fi din ce în ce mai dificilă. Aceste centrale emit o cantitate mare de dioxid de carbon şi am acţiona contrar obiectivelor noastre“, a adăugat el.

Închiderea celor mai mari centrale termolectrice pe bază de lignit din ţară ar reduce emisiile de dioxid de carbon cu 50 de milioane de tone pe an, adică aproximativ 6% din emisiile totale ale industriei energetice, potrivit unui grup de cercetare al Fundaţiei Europene pentru Climă.

În Germania trei sferturi din electricitate este produsă prin arderea cărbunelui, în timp ce gazele naturale au o pondere de 11%. Energia verde reprezintă un sfert din totalul generat, însă guvernul intenţionează să crească ponderea acesteia la 45% până în 2025, pe baza programului Energiewende, prin care Germania renunţă treptat la energia nucleară şi la cea din combustibili fosili şi adoptă energia din surse regenerabile. Reactoarele nucleare pe care autorităţile intenţionează să le închidă până în 2022 produc 15% din total.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.