Business Internaţional

„Frica s-a întors“: Războiul economic cu Rusia întunecă perspectivele Germaniei şi clatină euro

Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat în iulie că zona euro ar putea avea nevoie de tratate de politică economică mai puternice şi că relaxarea politicii economice nu ar trebui folosită pentru întârzierea reformelor

Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat în iulie că zona euro ar putea avea nevoie de tratate de politică economică mai puternice şi că relaxarea politicii economice nu ar trebui folosită pentru întârzierea reformelor

Autor: Bogdan Cojocaru

12.08.2014, 20:50 1822

Euro a plonjat ieri către minimul ultimelor nouă luni în raport cu dolarul, dezechilibrat de prăbuşirea încrederii investitorilor în perspectivele economice ale Germaniei, cea mai mare economie europeană, în contextul intensificării riscurilor geopolitice care derivă din conflictul economic şi politic al Occidentului cu Rusia.

Indicele încrederii investitorilor şi analiştilor în perspectivele economice ale Germaniei calculat de institutul Zew a ajuns luna aceasta la cel mai scăzut nivel începând cu 2012, scrie Bloomberg. Scăderea este, de asemenea, cea mai abruptă din ultimii doi ani. Indicatorul este astfel de opt luni în picaj. „Frica s-a întors. Zew trimite şi mai multe semnale de alarmă, arătând că jucătorii de pe pieţele financiare devin tot mai pesimişti“, apreciază Carsten Brzeski, analist la ING.

Euro a atins 1,3339 de dolari pe unitate după publicarea cifrelor Zew, nu departe de minimul ultimelor nouă luni de 1,3333 de dolari atins pe 6 august, ceea ce reprezintă o depreciere de 0,3% de la începutul şedinţei de tranzacţionare.

Ministerul economiei a avertizat că impulsul economiei germane se va micşora în cel de-al doilea trimestru în condiţiile în care incertitudinile legate de criza din Ucraina şi de conflictele din Orientul Mijlociu încetinesc creşterea producţiei industriale şi a exporturilor, iar revenirea economiei din zona euro este „foarte ezitantă“.

„Incertitudinea va cântări probabil mai greu decât efectele directe ale sancţiunilor“, se arată într-un comunicat al ministerului.

Instituţia a avertizat deja de câteva luni că avansul economic va încetini în Germania, motorul de creştere al Europei, pe care se bazează să-şi revină statele periferice, în cel de-al doilea trimestru după ce iarna neobişnuit de caldă a ajutat PIB-ul să avanseze puternic, cu 0,8%, în primele trei luni ale anului, notează The Wall Street Journal.

Ministerul asigură totuşi, că trendul economic de bază – o cerere internă robustă şi o piaţă a muncii stabilă – rămâne intact. Pericolul vine însă pe canalul comerţului extern.

Datelor pesimiste ale Zew li se alătură cele ale OCDE, care anticipează că avansul economic al Germaniei va rămâne slab în următoarele luni. Indicatorii OCDE arată totuşi direcţii încurajatoare pentru Franţa şi Italia, aşa cum au făcut şi în ultimele luni. Însă revenirea economică a acestor ţări nu s-a materializat, ceea ce lasă Spania singura economie importantă din zona euro care a înregistrat o accelerare semnificativă în ultimele trimestre.

O anchetă realizată de Bloomberg arată că economia germană a scăzut în al doilea trimestru cu 0,1%, prima evoluţie negativă din 2012 până în prezent. În schimb, PIB-ul Spaniei a urcat cu 0,6% în cel de-al doilea trimestru, conform datelor institutului naţional de statistică spaniol.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat recent interzicerea importurilor alimentare europene, iar analiştii spun că aceste sancţiuni vor mări pericolul apariţiei deflaţiei, noua sperietoare care ameninţă să readucă în criză una dintre cele mai mari economii ale lumii.
 

În UE, presa vuieşte de ecourile contramăsurilor luate de Kremlin. Spre exemplu, portalul olandez de ştiri News.nl, a indicat că vineri, după anunţarea sancţiunilor ruseşti, preţul spanacului scăzuse deja la 0,30 de euro pe kilogram de la 1,10 euro miercuri. În Franţa, un grup puternic de lobby al fermierilor a cerut înlăturarea imediată de pe piaţă a fructelor şi legumelor produse în UE pe care Rusia nu le mai primeşte. Acţiuni similare au fost cerute pentru lapte, lactate, carne şi peşte. Fermierii, şi nu doar cei din Franţa, se tem că excesul de marfă va strivi preţurile alimentelor şi sectorul agricol din UE puternic subvenţionat, şi cer ajutor guvernelor, scrie CNBC. Acestea par a fi luate prin surprindere deşi toată agitaţia vine după ce Moscova a indicat, cât se poate de clar, că va ţinti sectorul agricol din UE prin interdicţii precum cele privind importurile de mere din Polonia şi de carne de porc din România. Viitoarele sancţiuni ar putea lovi sectorul auto, aerian, şi al construcţiilor de vapoare, notează Michael Ivanovici, preşedintele companiei americane de cercetare MSI Global.

În Germania, compania de tehnologie militară Rheinmetall a cerut guvernului să folosească banii contribuabililor pentru a o despăgubi pentru contractul de 100 de milioane de euro cu Rusia pe care a fost forţată să-l anuleze.

Preşedintele francez Fracois Hollande, confruntat acasă cu un public care nu mai are încredere în promisiunile sale, nu a îndrăznit să anuleze contractul pentru livrarea către Rusia a două nave de război. El sprijină lobby-ul fermierilor francezi pentru ajutor din partea UE.

Războiul economic vine în vremuri dificile pentru relaţiile franco-germane, remarcă Ivanovici. Cu sprijinul total al Italiei, Franţa insistă pe relaxarea condiţiilor bugetare impuse de Germania la nivelul UE la schimb pentru ajutorul dat statelor cu probleme, dar cere Berlinului să intervină pentru a ajuta la relansarea economică în regiune prin stimularea cererii interne şi prin investirea surplusului extern uriaş în proiecte de care să beneficieze şi statele partenere. Berlinul a spus „nein“ precizând că nu există motive pentru care Germania să-şi schimbe politicile economice.

Italia a reintrat în recesiune în al doilea trimestru, iar analiştii se aşteapta ca si economia germană, ea mai mare din UE să fi scăzut. Zona euro, miezul UE, se confruntă cu dificultăţile grave ale unei economii deflaţioniste, cu pieţe în scădere, explică Ivanovici. Deflaţia, o perioadă prelungită cu preţuri în scădere erodează profiturile companiilor, care la rândul lor reduc investiţiile, cheltuielile şi personalul, ceea ce are impact la nivelul întregii economii. De asemenea, deflaţia îngreunează povara datoriilor. Analiştii spun că zilele de revenire ale obligaţiunilor statelor cu probleme din zona euro sunt numărate. Ivanovici a fost economist la OCDE şi la Federal Reserve Bank of New York şi profesor de economie la Universitatea Columbia.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO