Franţa cere Uniunii Europene să rezolve blocajele şi să asigure o distribuţie mai rapidă a fondului de revenire în valoare de 750 de miliarde de euro către statele membre, şi spune că pandemia a făcut necesară reevaluarea măsurilor fiscale la nivelul uniunii, scrie Financial Times.
”Văd că sunt blocake şi că tot procesul este prea încet. Trebuie să îl accelerăm, dacă vrem să ieşim din criza economică în condiţii bune, banii europeni trebuie să ajungă pe cât de devreme este posibil”, a spus Bruno Le Maire, ministrul de Finanţe francez pentru FT.
Referindu-se la negocierile franco-germane de anul trecut, care au dus la decizia istorică a UE să strângă un fond distribuit ca granturi statelor membre, ale căror economii au fost decimate de pandemie, el a spus ”Nu am implicat tot capitalul politic doar ca acest plan să fie amânat pe motive tehnocrate. Este prea încet şi prea complicat. Trebuie să îl accelerăm”.
Cele 27 de state membre UE au nevoie întâi să detalieze cum plănuiesc să folosească granturile şi împrumuturile, până la finalul lunii aprilie. Numai planurile aprobate de Comisia Europeană vor primi fonduri, începând cu a doua jumătate a anului.
Franţa intenţiona să cheltuiască cel puţin jumătate din suma de 100 mld. dolari alocată fondului de revenire, din care 40% fiind fonduri de la UE, până la finalul lui 2021.
”Acesta este probabil cel mai dificil moment al crizei, pentru că sunt noi variante, mai contagioase ale virusului, iar campania de vaccinare nu a fost încă finalizată. Este o presiune imensă pe cetăţenii noştri”, a adăugat Le Maire.
LeMaire a reiterat nevoia pentru UE să revizuiască pactul de stabilitate şi creştere. Reglementările actuale, care limitează sectorul public al statelor membre la un deficit de 3% pe an şi la o datorie publică de 60% din PIB, au fost suspendate pe perioada crizei.
Datoria publică a Franţei a crescut cu aproximativ 20% anul trecut, la 120% din PIB. El a spus că aceste reglementări, deşi esenţiale pentru cele 19 state membre ale UE, trebuie să fie reevaluate luând în considerare realitatea curentă, care presupune trei componente: cel mai ridicat nivel al datoriei publice din istorie, cel mai scăzut nivel al dobânzilor din istorie şi cel mai mare necesar de investiţii din istorie.
Franţa poate în acest moment se împrumute cu obligaţiuni cu termen la 10 ani la o dobândă de 0,33%, iar pe 50 ani cu o dobândă de 0,59%.
