Orice percepţie că Europa îşi favorizează propriile companii şi are probleme în garantarea unor condiţii concurenţiale echitabile ar putea limita serios „efectul Bruxelles“, al perceperii UE drept prim exportator de reglementări, în antitrust.
Franţa şi Germania susţin că s-au săturat de regulile intervenţioniste ale UE. Politicienii aflaţi în căutare de metode de combatere a populismului pe plan local şi dornici să creeze „campioni europeni“ s-au săturat ca eurocraţii să facă paşi prea mici în ceea ce priveşte divizarea marilor companii tech şi să le tot spună că nu pot realiza mega-fuziuni, scrie Politico.
Pe 10 martie, Bruxellesul lansează o strategie industrială, un rol cheie în acest sens fiind jucat de comisarul pentru piaţa internă Thierry Breton din Franţa. Acesta este văzut drept un moment în care Parisul va încerca să îndrepte Europa într-o direcţie economică mai „dirigistă“ în ceea ce priveşte crearea de giganţi locali care se pot lupta cu China şi SUA.
Ţările membre vor ca politica din domeniul competiţiei să fie aliniată într-o mai mare măsură obiectivelor lor industriale, vor o toleranţă sporită a fuziunilor şi mai multe subvenţii de stat pentru proiecte strategice, în opoziţie cu puriştii din domeniul concurenţei.
Împotriva şefei antitrust Margrethe Vestager, Franţa şi Germania duc din 2019 o campanie de reformare a regulilor antitrust. La această campanie au aderat de curând şi Italia şi Polonia.
Intervenţiile politice ar putea însă slăbi Europa rapid, în loc s-o întărească, scrie Politico. Orice percepţie că Europa îşi favorizează propriile companii şi are probleme în garantarea unor condiţii concurenţiale echitabile ar putea limita serios „efectul Bruxelles“, al perceperii UE drept prim exportator de reglementări, în antitrust.
Un prim test pentru Comisie va fi dacă aceasta va aplica o abordare „Europe first“ pentru anchetele legate de două fuziuni în sectorul construcţiilor navale.
Noile puteri căpătate de Margrethe Vestager vin cu riscuri. „Vestager va trebui să negocieze cu statele membre şi parlament şi este o întrebare deschisă dacă acestea pot fi ţinute separate de deciziile privind concurenţa“, arată Thomas Tindemans, preşedinte în cadrul firmei HK Strategies din Bruxelles.
Astfel, oamenii de care Vestager are nevoie pentru aprobarea unor legi i-ar putea cere acesteia favoruri în urma noilor atribuţii pe competiţie căpătate.
Într-o sugestie ameninţătoare că exact acest lucru vor, Franţa, Germania, Italia şi Polonia au arătat clar că se aşteaptă la o ìcolegialitateî sporită din partea lui Vestager în cadrul Comisiei.
Aceasta ar putea astfel intra în conflict cu comisarul francez Breton.
