Tocmai această revenire asupra estimărilor pune sub semnul îndoielii acurateţea prognozelor economice ale FMI, iar o analiză simplă arată că proiecţiile uneia dintre cele mai influente instituţii financiare internaţionale sunt în cea mai mare parte imprecise.
În privinţa României, pentru anul 2013 FMI estima în ediţia din aprilie 2012 a WEO o creştere economică de 3%. În ediţia din octombrie 2012 instituţia şi-a redus estimarea la 2,5% pentru ca în cel mai recent raport să arate pentru anul trecut un avans de 3,5%.
După analiza modificărilor estimării de creştere pentru economia globală, zerohedge.com concluzionează că „o mare parte din banii contribuabililor poate fi economisită dacă personalul Fondului este înlocuit cu cimpanzei care aruncă săgeţi de dart“.
La o analiză similară, prestigioasa revistă The Economist trage concluzia că, dacă în privinţa cifrelor se înşală, FMI anticipează destul de bine trendurile evoluţiei economiei globale.
În ediţia din octombrie 2014 a WEO FMI avertizează, într-o casetă „îngropată“ la sfârşitul primului capitol, că ultimele serii de predicţii nu au fost precise. Creşterea economiei globale a încetinit în fiecare an al perioadei 2010-2013, iar avansul anual real s-a situat în medie cu 0,6 puncte procentuale sub aşteptările FMI în fiecare prognoză începând cu 2011, scrie The Wall Street Journal. Erorile diferă de la un stat la altul, dar în general sunt mai mari în privinţa economiilor emergente decât cele referitoare la ţările avansate.
Referitor la cele mai mari economii emergente, cunoscute ca BRIC, FMI s-a înşelat mai ales legat de Brazilia. Prognozele de creştere pentru perioada 2010-2012 au avut o eroare medie de 0,2 puncte procentuale.
Erorile, pe cât de mult oglindesc puterea de anticipare a FMI, pe atât de mult reflectă incertitudinile legate de diferitele state.
Spre exemplu, dependenţa Braziliei de exporturile de materii prime înseamnă că „şansele“ ţării cresc cu creşterea preţurilor pentru materii prime şi scad drastic odată cu încetinirea economiei globale.
Avertismente
Dincolo de cifre, în ediţia din octombrie 2014 a WEO, FMI avertizează că zona euro şi Japonia sunt economiile cele mai vulnerabile la perioade lungi de stagnare şi că acestea trebuie să majoreze investiţiile publice, notează EUobserver.
Analiştii FMI apreciază că zona euro, piaţă către care se îndreaptă cea mai mare parte a exporturilor româneşti, este pândită de o „stagnare seculară“ în care investiţiile rămân la niveluri reduse în pofida ratelor de dobândă apropiate de zero. Ei atenţionează că reintrarea zonei euro în recesiune este unul dintre principalele pericole pe termen scurt care planează asupra economiei mondiale.
„O perioadă extinsă de inflaţie redusă sau chiar de deflaţie, în special în zona euro, ar putea reprezenta riscuri pentru activitate şi pentru sustenabilitatea datoriilor în anumite state“, se arată în raportul citat.
Şeful departamentului de cercetare al FMI Olivier Blanchard a devenit cel mai recent economist internaţional care îndeamnă ţările din zona euro să majoreze investiţiile în infrastructura publică pentru că astfel „ar putea da un impuls cererii pe termen scurt şi ar putea ajuta la creşterea potenţialului economic pe termen mediu în acele state cu deficite clare în infrastructură, precum întreţinerea sau moderinizarea structurii în SUA şi Germania“.
Este nevoie de o strategie a investiţiilor
Bernadette Segol, secretarul general al Confederaţiilor Uniunilor Sindicale Europene, a avertizat că este nevoie de schimbarea strategiei deoarece „Europa nu îşi revine“. Sindicatele vor un plan de investiţii în locuri de muncă de calitate şi de creştere economică sustenabilă la nivel naţional şi european care să mobilizeze fonduri publice şi private.
Jean-Claude Juncker, preşedintele ales al Comisiei Europene, a promis elaborarea unui program de investiţii de 300 de miliarde de euro cu fonduri publice şi private în primul an al mandatului său.
În privinţa politicilor monetare analiştii FMI cred că Rezerva Federală americană şi Banca Angliei vor fi primele dintre cele mai importante bănci centrale ale lumii care vor începe să majoreze dobânzile, la mijlocul anului 2015.
FMI este optimist în privinţa SUA şi a Marii Britanii, care „lasă în urmă criza şi obţin creşteri decente“.
