Doi oficiali cu greutate ai Fondului Monetar International (FMI) au declarat ca rubla ruseasca este subevaluata si ca politica fiscala trebuie sa devina mai restrictiva pentru a contracara riscul unei eventuale "ajustari bruste".
John Odling-Smee, directorul departamentului FMI care se ocupa de Rusia, si Poul Thomsen, reprezentantul FMI la Moscova, au declarat pentru Financial Times ca este necesar ca guvernul rus sa ia masuri de reducere a cheltuielilor bugetare si in acelasi timp sa imbunatateasca sensibil calitatea serviciilor publice, printre care se numara sanatatea, educatia si protectia sociala.
Ei sunt de parere ca aprecierea graduala a rublei este inevitabila si ca este de preferat sa fie lasata sa evolueze in acest fel decat sa se permita cresterea ratei inflatiei.
Cei doi reprezentanti ai FMI au mai afirmat ca daca nu vor fi sustinute in continuare reformele privind administratia publica si monopolurile, obiectivul presedintelui Vladimir Putin, de a dubla pana in anul 2010 produsul intern brut, nu va putea fi atins.
Avertismentul este dat la numai 5 ani de la supraevaluarea monedei rusesti, care a declansat in 1998 doua crize simultane, de depreciere accentuata a rublei si cea a datoriei externe.
Criticii politicilor promovate de FMI considera ca accentul pus in 1998 chiar de organizatia internationala pe aprecierea rublei, precum si presiunile de ordin politic in sensul diminuarii subventiilor de stat acordate intreprinderilor ineficiente, au condus la declansarea crizei. Ca urmare, increderea investitorilor straini s-a prabusit, si milioane de locuitori ai Rusiei au avut de suferit.
A fost FMI de vina?
Intr-un interviu separat, Odling-Smee a afirmat: "Statele Unite si tarile din G7 au vrut ca FMI sa mentina in continuare relatiile cu Rusia si ne-au incurajat sa ne dam acordul asupra politicilor guvernului rus. Numai ca ei nu stiau exact ce vor si nu au specificat care anume politici ar trebui sustinute".
El a adaugat ca este de laudat suportul dat de FMI Rusiei pentru reducerea inflatiei si aplicarea reformelor pentru trecerea la economia de piata. Odling-Smee a spus ca totusi guvernul rus, si nu Fondul Monetar International, a fost cel care a insistat asupra implementarii regimului cursurilor fixe de schimb in 1998.
Se pune aici intrebarea daca un regim de cursuri flotante ar fi impiedicat manifestarea crizei, date fiind preturile scazute ale petrolului si efectele contagiunii dinspre Asia, care se lupta si ea cu o serie de crize financiare si ale datoriilor externe.
"Privind in urma, daca am fi stiut ca Rusia se va confrunta cu o criza in august, am fi schimbat regimul cursului valutar mai devreme, pentru a reduce din efectele negative", a spus el.
In august 1998, spre disperarea investitorilor si a guvernelor din toata lumea, sistemul economic si financiar al Rusiei s-a prabusit. Rubla s-a devalorizat rapid, iar o parte din datoriile statului si a bancilor comerciale nu au mai putut fi platite. Criza a avut patru cauze principale: un deficit fiscal care nu a mai putut fi finantat, cursul de schimb care nu a mai putut fi sustinut deoarece rezervele valutare s-ar fi epuizat foarte repede, un sistem bancar expus la fluctuatiile cursurilor valutare si stagnarea economiei.
Dupa cinci ani, economia Rusiei si-a revenit spectaculos, avand o crestere anuala medie de 6,5%. Inflatia a scazut considerabil, iar rezervele internationale au atins un nivel de 60 miliarde de dolari. Cu toate acestea, specialistii nu exclud posibilitatea ca aceste performante sa nu provina din mutatiile din economia Rusiei, ci dintr-o conjunctura favorabila, si anume pretul ridicat al petrolului.
anca.stoicescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
