Business Internaţional

FMI îndeamnă Banca Centrală Europeană să reducă dobânzile sub zero deoarece ameninţarea deflaţiei este prea mare

Sub conducerea lui Mario Draghi, BCE  a acordat băncilor finanţare superieftină de aproape 1.000 mld. euro, dar băncile au preferat să păstreze banii în loc să finanţeze economia. AFP/Mediafax Foto

Sub conducerea lui Mario Draghi, BCE a acordat băncilor finanţare superieftină de aproape 1.000 mld. euro, dar băncile au preferat să păstreze banii în loc să finanţeze economia. AFP/Mediafax Foto

Autor: Ioana Tudor

20.02.2014, 20:55 539

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îndemnat Banca Centrală Euro­peană să ia în considerare aducerea dobânzilor în teritoriul negativ întrucât riscul deflaţionist din zona euro repre­zintă o ameninţare pentru eco­nomia globală. FMI a subliniat că revenirea din recesiune a economiei globale a fost dezamăgitor de slabă şi a cerut ţărilor dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare să îşi intensifice cooperarea pentru a susţine creşterea economică şi stabilitatea financiară.

„Noul risc vine din inflaţia foarte mică din zona euro, unde aşteptările pe termen lung privind inflaţia s-ar putea înrăutăţi, ceea ce va creşte riscul defla­ţionist în cazul unor şocuri semni­ficative pentru activitatea economică“, averti­zează Fondul într-un raport privind perspectivele economiei globale, citat de The Guardian.

În teorie, dobânzile cu minus la depozite ar descuraja băncile să păstreze banii la BCE şi le-ar determina să dea drumul la  finanţarea economiilor.

Rata inflaţiei în zona euro fost de 0,7% în ianuarie, mult sub aşteptările economiştilor şi mai mică decât în decembrie, când s-a plasat la 0,8%. BCE, care a menţinut dobânda-cheie la 0,25% la ultima şedinţă de politică monetară, are ca ţintă pentru inflaţie un nivel de puţin sub 2%.

FMI notează că zona euro a ieşit din recesiune, însă revenirea este fragilă şi inegală. Inflaţia slabă s-a suprapus cu problemele ţărilor de la periferia zonei euro care au fost cel mai dur lovite de criză şi care s-ar putea confrunta cu o creştere a nivelului datoriei publice.

„În zona euro este nevoie de continuarea relaxării monetare pentru a putea atinge ţinta de inflaţie stabilită de BCE, inclusiv prin sprijinirea cererii, luând în considerare creşterea anemică, deficitele mari de producţie şi inflaţia redusă“, apreciază FMI. Printre măsu­rile pe care BCE le poate lua, instituţia financiară internaţională menţionează scheme de împrumut ieftin pentru firmele mici şi mijlocii şi „noi reduceri ale dobânzii, inclusiv dobânzi uşor ne­gative la depozite pentru a susţine cererea.“

FMI cere Statelor Unite să se consulte cu ceilalţi membri ai G20, grupul principalelor economii indus­trializate, în legătură cu planurile Rezervei Federale de a retrage programul achiziţiilor de obligaţiuni prin care sprijină economia americană.

„Îngrijorările legate de retragerea politicii monetare neconvenţionale aplicate de SUA au produs deja o volatilitate accentuată a preţurilor“, notează FMI, care subliniază că reîntoarcerea la condiţiile normale va genera retrageri de capital de pe pieţele emergente, riscul fiind „reducerea investiţiilor şi, posibil, instabilitatea financiară în ţările cu vulnerabilităţi“. Fondul notează că economiile avansate nu trebuie să întrerupă brusc programele de stimulare a economiei ţinând cont de nivelul redus al inflaţiei şi de faptul că guvernele încearcă să diminueze deficitele bugetare. „Este loc pentru o mai bună cooperare privind relaxarea politicilor monetare necon­ven­ţionale, inclusiv prin discuţii mai ample ale băncilor centrale legate de planurile de retragere a stimu­lentelor“, potrivit raportului.

FMI consideră, de asemenea, că reformele agresive şi creşterea investi­ţiilor în infrastructură ar putea duce la creşterea economiei globale cu 2.250 miliarde de dolari până în 2018 şi insistă asupra importanţei acţiunii comune din partea statelor, potrivit Financial Times. „Acţiunea comună a statelor poate reduce riscul apariţiei unor noi convulsii la nivel global atât prin reducerea dezechilibrelor externe, cât şi prin întărirea încrederii în pieţe“, potrivit raportului.

Reformele menţionate de FMI includ adoptarea de către China a unui curs de schimb flexibil şi creşterea investiţiilor publice cu echivalentul a 0,5% din PIB în SUA, Germania, Brazilia şi Indonezia, precum şi creş­terea competitivităţii în Franţa şi Marea Britanie prin reforme structurale. Potrivit FMI, cea mai mare contribuţie la creşterea economiei globale ar putea veni din investiţiile în infrastructură şi din reformele în producţie şi pentru creşterea forţei de muncă.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.02.2014

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO