În 2014, când Ungaria şi Rusia au semnat un acord interguvernamental pentru extinderea unei centrale nucleare ungare cu tehnologie rusească şi finanţare, ale cărei detalii sunt secrete, de 10 miliarde de euro, tot de la ruşi, Europa şi SUA au demonizat proiectul.
Acum, în 2021, locotenenţii premierului maghiar Viktor Orban avertizează că SUA lui Joe Biden are probleme mai mari cu democraţia decât Ungaria, Budapesta blochează participarea UE la un summit pentru democraţie al lui Biden, la care nu a fost invitată, critică NATO, deşi face parte din alianţă, cere o deschidere mai mare către Rusia şi încheie un nou contract pe termen lung pentru furnizare de gaze ruseşti.
Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov laudă cooperarea ruso-ungară ca fiind „la niveluri fără precedent“, iar preşedintele rus Vladimir Putin îi acordă şefului diplomaţiei maghiare Peter Szijjaro medalia Ordinul prieteniei. Toate acestea în timp ce parlamentul rus a extins perioada de rambursare a împrumutului rusesc pentru Paks 2, viitoarea soră a singurei centrale nucleare maghiare.
În ceea ce pare a fi tabăra adversă, americanii au pornit şi ei o ofensivă diplomatică şi financiară, sponsorizând extinderea industriei nucleare la aliaţii tradiţionali din Europa de Est, România şi Polonia, după cum a observat Euractiv. Iar cele două tabere par să se unească într-o coaliţie europeană pro-energie nucleară condusă de Franţa care, după cum tot Euractiv a observat, şi-a aruncat greutatea intereselor sale nucleare în chiar mijlocul coaliţiei de guvernare a Germaniei, care vede cu ochi răi centralele atomice, dar se ghiftuieşte cu gaze ruseşti. În aceste condiţii, se întreabă Euractiv, nu cumva renaşterea energiei atomice în Europa este finanţată de Rusia şi SUA?
Site-ul scrie că lupta pentru energie nucleară se duce concentrat de peste un an la Bruxelles, la vedere în presă şi în spatele cortinei. Miza este etichetarea energiei nucleare ca energie verde de către Bruxelles, industria putând să beneficieze astfel de fonduri europene. Din coaliţia „nucleară“ fac parte Franţa, România, Ungaria, Polonia şi Bulgaria.
Franţa are ambiţii de putere în sectorul nuclear, iar ţările est-europene vor să înlocuiască energia obţinută prin arderea cărbunelui cu energie nucleară, energie regenerabilă şi centrale pe gaze pentru a putea atinge ţintele europene de reducere a emisiilor cu efect de seră.
Dar această strategie deschide larg poarta pentru SUA şi Rusia, care văd acolo o oportunitate de a face lobby pentru energia nucleară.
„Criza climatică reprezintă „o oportunitate comercială pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon“, cum ar fi energia nucleară, a explicat secretarul pentru energie al SUA Jennifer Granholm, făcând referire la piaţa nucleară de sute de miliarde de euro din Europa centrală şi de est.
În Ungaria, extinderea de 12,5 miliarde de euro a singurei centrale nucleare a ţării este făcută cu reactoare construite de compania rusă Rosatom şi finanţată cu un împrumut de aproape 10 miliarde de euro de la Rusia. Condiţiile împrumutului, stabilite în 2014, sunt secrete, iar guvernul maghiar a spus doar că acestea sunt atât de avantajoase încât nu pot fi concurate de nimeni. Dar în 2018 guvernul de la Budapesta se lăuda cu rambursarea anticipată a unei părţi (mici) din acesta. Se vorbea atunci că Budapesta încearcă să se îndepărteze de Moscova, sau cel puţin să-i arate că trebuie să existe o distanţă între cele două ţări. Dar n-a fost aşa. Paks 2 este încă înconjurată de incertitudini.
Austria, ţară vecină Ungariei, critică proiectul spunând că centrala este construită pe o falie tectonică activă. Lucrările întârzie, din cauza piedicilor puse de Comisia Europeană, spune Rusia, însă nici chiar autorităţile ungare nu se grăbesc să dea avizele necesare.
În timp ce Rusia finanţează proiectele nucleare prin împrumuturi, guvernul SUA oferă bani gratuit statelor est-europene în cadrul programului „Nuclear Futures Package“. SUA vor furniza două milioane de dolari României şi 10 milioane de dolari Poloniei din acest pachet, a explicat pentru Euractiv un purtător de cuvânt al Departamentului de stat al SUA. Banii vor fi folosiţi pentru a face din România „un centru regional de educare şi de pregătire pentru reactoate mici modulare (small modular reactors - SMR)“.
În Polonia, dolarii americanilor vor fi cheltuiţi pe „lucrări de început pentru aducerea a şase reactoare“, a precizat purătorul de cuvânt. În Bulgaria, compania naţională de energie şi firma americană Fluor au semnat în noiembrie un memorandum de înţelegere pentru proiectarea şi construirea de noi facilităţi nucleare cu tehnologie SMR.
România are deja un acord cu SUA pentru construirea a doua reactoare la Cernavodă. În mod normal, cine construieşte reactoarele beneficiază de roadele afacerii mult timp după aceea pentru că va furniza şi combustibilul nuclear. Franţa se visează şi ea o forţă comercială în domeniul SMR, dar la dezvoltarea tehnologiei este cu mult în urma americanilor. Franţa are însă experienţă şi tradiţie în industria nucleară civilă şi militară.
