Banca Centrală Europeană a menţinut dobânzile de politică monetară la minime record în prima şedinţa de anul acesta, preferând să-şi ajusteze instrumentele de politică monetară pe măsură ce criza evoluează. Unii spun că acest lucru este un semn că banca centrală a zonei euro a ajuns la limita arsenalului ei de luptă.
Oficialii BCE au asigurat că sunt pregătiţi să furnizeze şi mai mult stimul economiei zonei euro dacă va fi nevoie şi că vor păstra ceva din praful de puşcă uscat dacă pieţele rămân calme.
„În orice caz, consiliul guvernator va efectua achiziţii nete până când va considera că această fază a crizei s-a terminat“, a transmis BCE într-un comunicat. Astfel, BCE s-a angajat să păstreze cu orice preţ la niveluri extrem de reduse costurile de finanţare ale guvernelor, care folosesc banii strânşi de pe pieţe pentru a alimenta programele de reconstrucţie economică şi de protejare a locurilor de muncă.
Prima şedinţa de politică monetară din acest an a Băncii Centrale Europene a venit cu provocări vechi şi noi: măsuri de lockdown stricte în marile economii ale zonei euro, demaraj mai lent decât s-a anticipat a campaniilor de vaccinare contra COVID-19, tensiuni politice în Italia, euro prea puternic şi o ţintă de inflaţie tot mai îndepărtată.
Toate acestea riscă să lase economia blocată multe luni de-acum încolo.
În aceste condiţii, pieţele şi analiştii se aşteptau ca BCE să stea în aşteptare cu deciziile de politică monetară, dar să imprime o nouă direcţie strategiei sale. De asemenea, aşteptările erau ca preşedinta băncii centrale a zonei euro Christine Lagarde să aleagă clar în ce tabără poziţionează instituţia, în cea a porumbeilor, adepţii politicilor monetare laxe, sau a vulturilor, cei care vor mai multă cumpătare cu cheltuielile.
„În acest moment, BCE încă se găseşte oarecum cu spatele la zid“, spune Althea Spinozzi, analist la Saxo Bank Group. „Nu există altă alternativă în afară de a continua cu sprijinirea economiei până când este clar că nu mai e niciun pericol.“
Membrii consiliului de politică monetară al BCE au mărit în decembrie programul de achiziţii de active de urgenţă cu 500 de miliarde de euro, la 1.850 miliarde euro. Însă noile pusee ale pandemiei în ţări precum Germania şi Franţa şi încetineala cu care guvernele derulează campaniile de imunizare au aruncat sub semnul îndoielii ritmul revenirii economice a regiunii, mai ales în condiţiile în care China pare că este într-un sprint de neoprit, scrie Reuters.
Spre exemplu, institutul de cercetare economică ifo din Germania scrie că extinderea măsurilor de lockdown până la mijlocul lunii februarie va face probabil ca economia germană să stagneze în primul trimestru al acestui an. Pentru al doilea trimestru, institutul se aşteaptă la o creştere a PIB de circa 3%. „Fiecare săptămână suplimentară de lockdown duce direct la pierderi în vânzări, producţie şi valoare adăugată“, spune Timo Wollmershauser, şeful departamentului de prognoze al ifo.
În urmă cu şase săptămâni, BCE a estimat că zona euro va creşte cu aproape 4% anul acesta, după un picaj de 7,3% anul trecut. Însă probabilitatea unei recesiuni duble a crescut din decembrie, iar numeroase bănci şi-au revizuit în jos proiecţiile economice pentru a lua în considerare restricţiile mai dure impuse din Germania şi până în Spania.
<
Cei mai mulţi economişti intervievaţi de Bloomberg încă mai cred că BCE nu va avea nevoie să intervină cu stimul adiţional pentru a lupta cu criza. Ei se aşteaptă, însă, ca actualul program de achiziţii de active de urgenţă să fie utilizat în întregime, deşi în decembrie Lagarde şi-a exprimat speranţa că BCE nu va cheltui toţi banii, făcând astfel pe plac „vulturilor“.
De asemenea, analiştii cred că o politică monetară şi mai laxă nu va avea impact semnificativ asupra inflaţiei, pe care BCE vrea s-o ridice de la minimele record de acum la 2%. Lagarde a indicat luna trecută că noul obiectiv al băncii este „păstrarea condiţiilor de finanţare favorabile pe perioada pandemiei“. „Un obiectiv mai realist decât ţintirea unei inflaţii de 2% în următorii 2-3 ani este concentrarea pe protejarea condiţiilor de finanţare favorabile la cel mai scăzut cost posibil, lăsând în acelaşi timp o perioadă mai lungă de timp pentru ca inflaţia să meargă spre ţintă“, a spus Anatoli Annenkov, economist la Societe Generale.
O altă problemă a BCE este întărirea monedei euro, despre care Financial Times spune că este un semn că banca nu face destul pentru a impulsiona inflaţia. Riscul este ca aprecierea monedei unice să devină o povară din ce în ce mai mare pentru BCE.
În pofida unei mici retrageri în ianuarie, avansul anualizat al euro faţă de dolar este de aproape 9%. Apreciere monedei europene nu este doar o reflexie a dolarului slab: euro s-a întărit şi faţă de lira sterlină şi de multe valute emergente. Ascensiunea euro poate deveni o frână pentru exportatori într-un moment delicat, dar arată şi limitele BCE în a-şi îndeplini mandatul. Nu doar că zona euro a trecut prin cinci luni consecutive de scădere a preţurilor, dar aşteptările privind inflaţia sunt cu mult sub ţinta BCE de 2%. „În mod normal, ai vedea că inflaţia redusă face ca moneda să scadă“, spune Robin Brooks, economist şef la Institutul de Finanţe Internaţionale. „Dar acest lucru s-ar întâmpla numai dacă pieţele s-ar aştepta ca banca centrală să răspundă, iar în prezent BCE nu pare să gândească aşa.“
