Zona euro nu „are viitor“ fără reforme structurale şi de aceea pentru ca aceasta să supravieţuiască şi să progreseze, guvernele trebuie să acţioneze pentru a-şi reforma economiile, consideră guvernatorul băncii centrale lituaniene Vitas Vasiliaus, care a dat exemplu ţările baltice pentru că au reuşit să implementeze cu succes măsuri de austeritate, dar şi pentru progresul economic înregistrat în ultimii ani, scrie CNBC.
Economia Lituaniei a înregistrat anul trecut unul dintre cele mai rapide ritmuri de creştere economică din UE, de 3,3%, din Europa, alături de Letonia (4,1%) şi România (3,5%), continuându-şi revenirea după prăbuşirea de 14,8% din 2009, când Vilnius a fost nevoit să adopte măsuri drastice de austeritate. Vasiliaus a adăugat că trecerea Lituaniei la euro de la 1 ianuarie a reprezentat următorul „pas logic“ pentru guvernul lituanian.
Preşedintele francez Francois Hollande a afirmat într-un interviu acordat Le Monde că nu cere „indulgenţă“ Germaniei, dar vrea ca aceasta să facă mai mult pentru a stimula creştere pe plan intern şi extern. Intervenţia Germaniei pentru a scoate zona euro din criză a presupus cura de austeritate atât de mult blamată în prezent de unii lideri europeni, inclusiv de Hollande.
Berlinul a respins apelul preşedintelui francez pentru mai multă flexibilitate bugetară în Europa prin care să se prioritizeze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Franţa a beneficiat deja de doi ani de graţie pentru a îndeplini normele UE (până în 2015). Hollande a insistat că guvernul de la Paris a iniţiat reforme economice pentru a atinge obiectivele bugetare, însă eforturile sale au fost îngreunate din cauza problemelor economice, notează EUobserver.
Pentru relansarea investiţiilor, autorităţile de la Paris au anunţat că susţin un program pe cinci ani care să mobilizeze resursele europene şi naţionale, precum şi economiile private şi marii investitori, însă ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schauble, consideră că este vorba doar de dorinţa de încălcare a regulilor bugetare ale UE.
Lituania a încercat pentru prima dată să adere la zona euro în 2006, iar de atunci a luat măsuri pentru a reduce rata inflaţiei, care era de 3,8%, pentru a ajunge la un curs de schimb stabil şi pentru a avea un deficit bugetar scăzut şi un grad acceptabil de îndatorare. Rata medie a inflaţiei din Lituania în ultimele 12 luni a fost de 0,28%, mult sub pragul de referinţă de 1,7% convenit de UE, iar în 2013 gradul de îndatorare a fost de 39,4% din PIB, valoare de referinţă fiind de 60%. Spre comparaţie, Franţa a avut o rată medie a inflaţiei de 0,75% şi o datorie publică de 91,8% din PIB, potrivit Eurostat.
La sfârşitul lunii iulie Lituania a obţinut toate avizele necesare pentru a intra în zona euro de la 1 ianuarie 2015 şi va deveni astfel cel de-al 19-lea membru al Uniunii Monetare. Ţară baltică cu doar trei milioane de locuitori este membru al Uniunii Europene din 2004 şi se alătură vecinilor săi, Estonia şi Letonia, care au trecut la euro în 2011 şi, respectiv, 2014.
