Gestul lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, prin care promitea că îşi va dona 99% din avere, a stârnit numeroase dezbateri şi controverse în toată lumea, în rândul filantropilor, mai ales printre restul de 1,826 miliardari ai planetei. Pentru un filantrop, să donezi poate fi o sarcină dificilă: trebuie să decizi cum, când şi trebuie să ţii cont de aspectele legale, scrie Financial Times. Toate aceste întrebări duc la cea mai arzătoare: care este cea mai bună metodă de a "filantropa" 1 miliard de dolari?
Chuck Feeney, fondatorul lanţului de magazine Duty-Fre Shoppers ( în care se pot cumpăra suveniruri neimpozabile din aeroporturi), îşi va transfera dreptul de proprietate unei fundaţii până în anul 2020. Anul viitor vor fi făcute ultimele demersuri, iar în cele din urmă 8 mld. dolari vor fi donaţi fie pentru a trata bolnavii de demenţă din Irlanda şi a preveni SIDA în Africa de Sud, fie pentru a lupta împotriva pedepsei cu moartea din America.
Astfel, Feeney mizează pe actele caritabile în timpul vieţii, fiind o provocare pentru modelul tradiţional american, ale cărui baze au fost puse de marii filantropi ai Americii, John Rockefeller, Henry Ford sau Andrew Mellon, cu fundaţii de caritate care rezistă multe decenii după moartea acestora. Unul dintre motive ar fi satisfacţia simţită când efectele donaţiei sunt vizibile.
Totuşi, fundaţiile de familie rămân modelul american predominant, fiind cncepute pentru a trece din generaţie în generaţie. Prinţul Arabiei Saudite, Alwaleed bin Talal al- Saud, a spus că va crea anul acesta o fundaţie pentru copiii săi prin care, după moartea sa, să reprezinte un angajament pentru întreaga omenire.
În timp ce cofondatorul Facebook, Dustin Moskovitz şi soţia sa, Cari Tuna, au finanţat organizaţia GiveWell, care analizează ce tipuri de donaţii au cel mai mare impact şi se ocupă de cause diverse, nu se concentrează decât pe una singură (cum ar fi de la prevenirea unui dezastru în cazul în care un un asteroid ar lovi planeta, la donarea unor sume de bani locuitorilor unor sate din Kenya), Sean Parker, un alt investitor Facebook, crede că filantropii ar trebui să se concentreze pe zone în care au o perspectivă unică şi o abordare personală, aşa cum este fundaţia sa, Fundaţia Parker, care se ocupă de tratarea cancerului prin imunoterapie.
Membru al Partidului Republican şi fondatorul Elliot Management, Paul Singer, care a militat pentru drepturile homosexualilor, crede că un filantrop ar trebui să utilizeze toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru schimbări ale sistemului, ce ţin de politică, mai degrabă, decât pentru a construi spitale sau a fonda muzee. Această variant este, însă, mai dificilă şi mai controversată.
Pe de cealală parte, John Paulson, fondator al Paulson & Co., firmă de administrare a investiţiilor, a fost criticat pentru că a donat 400 de mil. de dolari Universităţii Harvard, la care a studiat, astfel s-ar produce o inegalitate, insituţia fiind deja una de elită, bine finanţată.
Pe când Bill Gates a reuşit prin fundaţia sa să combată anumite boli şi să îmbunătăţească educaţia, fondatorul eBay, Pierre Omidyar şi soţia sa Pamela Omidyar donează prin intermediul societăţii cu răspundere limitată, Omidyar Network, fără privilegii fiscale şi fără restricţii. Decizia a fost urmată şi de soţia lui Steve Jobs, Laurene Powell, iar acum de Mark Zuckerberg.
Apariţia acestor abordări diferite pentru a dona 1 miliard de dolari schimbă semnificaţia filantropiei. Fapte precum a face o donaţie în bani sau o construi o bibliotecă care să îţi poarte numele se pierd acum în detrimentul ambiţiilor „noilor” flantropi.
Succesul acestei evoluţii nu va fi măsurat decât în numărul de vieţi salvate sau îmbunătăţite, de boli vindicate şi prejudecăţi sociale depăşite, ci şi prin acceptarea acestei abordări în rândul oamenilor.
