Dacă monedele digitale vor fi adoptate de băncile centrale şi vor înlocui rapid bancnotele, economia ascunsă în valoare de mii de miliarde de dolari se va adânci şi mai mult în întuneric, comentează Reuters.
Autorităţile monetare de la Beijing la Frankfurt au accelerat în ultimul an planurile legate de adoptarea de monede în format digital, în parte pentru a ţine pasul cu explozia criptomonedelor din sectorul privat şi a sistemelor de plăţi online din ultimii ani. Mulţimea de modele şi concepte despre cum s-ar putea face aşa ceva face dificilă obţinerea unei imagini clare a viitorului.
Ceea ce pare sigur este că trecerea la moneda digitală ar putea antrena dispariţia bancnotelor şi monedelor fizice - un declin amplificat de distanţarea socială din timpul pandemiei. Şi poate că momentul nici nu este atât de departe - China studiază deja versiuni, iar Banca Centrală Europeană se aşteaptă să vadă un euro digital în termen de patru ani.
Dacă sfârşitul numerarului fizic este aproape, atunci persoanele sau activităţile cele mai dependente de bancnote şi monede - care asigură efectiv anonimatul deţinătorilor şi tranzacţiile - vor trebui să se adapteze sau să găsească alte modalităţi de a face afaceri.
Cei mai evidenţi utilizatori de numerar operează în ceea ce Fondul Monetar Internaţional numeşte „economia ascunsă”.
În cea mai mare parte, acest ecosistem funcţionează pentru a evita impozitarea, reglementarea şi supravegherea şi poate implica de la persoane fizice care plătesc îngrijitoare sau constructori pentru a evita taxele pe valoare adăugată sau de ocupare a forţei de muncă până la criminalitatea organizată, traficaţii de droguri sau chiar finanţarea terorismului.
Amploarea acestei economii ascunse este enormă.
Într-un document de lucru publicat cu puţin timp înainte de şocul COVID-19, economiştii FMI au estimat că economia ascunsă din principalele economii europene ar putea fi între 20% până la 35% din produsul intern brut.
Numai pentru zona euro, economia gri se ridică la 2.000 de miliarde de euro, aproape dublu faţă de cele 1.200 dde miliarde de euro cât sunt bancnotele aflate în circulaţie şi, curios, peste valoarea de piaţă de 1.500 de miliarde de dolari a tuturor criptomonedelor cunoscute.
În România, FMI estimează o valoare a economiei gri dintre cele mai mari din Europa, pe locul 7, reprezentând circa 35% din PIB.
Numerarul nu va dispărea peste noapte, desigur, chiar şi după lansarea monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) şi probabil că nu toată economia ascunsă va migra în lumea cripto. De fapt, FMI citează studii care apreciază că utilizarea plăţilor electronice de fapt reduc economia gri.
Dar presupunând că guvernele nu vor dori să încurajeze activitatea din ecconimia ascunsă, nu în ultimul rând din cauza pierderii veniturilor fiscale, proiectarea noilor CBDC ar putea fi influenţată în mod semnificativ de aceasta.
De aceea, unii economişti consideră că CBDC-urile ar trebui să fie emise doar ca bancnote în formă digitală, păstrate în portofelele digitale, aşa cum sunt acum criptomonedele.
La fel ca în cazul bitcoin, mişcarea monedelor digitale poate fi urmărită într-o anumită măsură, şi este greu de imaginat că acestea se vor baza 100% pe anonimat.
