Europenii nu au avut niciodată o oportunitate mai bună de a scăpa de datorii decât actualele dobânzi extrem de scăzute, însă aceştia nu au profitat de ea, relevă un studiu al ING, iar actuala politică monetară relaxată s-ar putea schimba, fapt semnalat recent de Sabine Lautenschlarger, membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene.
Aproape două treimi din europeni nu au profitat de şansa de a contracta noi credite, de a-şi refinanţa sau extinde creditele actuale la costuri mai scăzute de finanţare, sau de a-şi folosi economiile pentru plata datoriilor, potrivit unui studiu al ING, citat de Bloomberg.
Numai 11% din europenii care au optat să economisească mai puţin din cauza dobânzilor scăzute au folosit numerarul disponibil pentru a scăpa de un credit şi numai 8% au plătit o parte din creditul ipotecar contractat.
Datele indică faptul că europenii ar putea întâmpina probleme în momentul în care dobânzile vor începe să crească. Deşi BCE şi-a prelungit programul de relaxare cantitativă, iar Banca Angliei este de aşteptat să-şi menţină dobânda de referinţă la un nivel record de 0,25% pentru încă cel puţin doi ani, presiunile inflaţioniste în creştere ar putea aduce mai aproape sfârşitul politicii monetare relaxate.
BCE ar putea decide în scurt timp să-şi creioneze exitul din programul de stimulente fără precedent, a declarat Sabine Lautenschlaeger, membru al comitetului executiv al BCE, potrivit Reuters.
Critic ferm al politicii ultra-relaxate a BCE, Lautenschlaeger s-a opus multora dintre măsurile de relaxare din trecut ale băncii, devenind acum singurul membru al consiliului băncii care susţine n mod public o abandonare a programului, un tabu pentru preşedintele băncii Mario Draghi, care a declarat că restrângerea treptată sau renunţarea la programul de 2.300 miliarde de euro nu a fost luată în discuţie. „Toate pre-condiţiile pentru o creştere stabilă a inflaţiei există. Sunt astfel încrezătoare că putem în curând lua în discuţie problema unui exit“, a declarat Lautenschlaeger.
„Politica monetară relaxată este ca un medicament puternic pentru cineva foarte bolnav. Este eficiente, fără îndoială, însă are şi efecte secundare, iar unele dintre măsurile neconvenţionale au efecte secundare mai puternice decât altele“, a adăugat oficialul BCE.
Aceasta a remarcat însă că ar mai putea fi necesare câteva date pozitive, iar BCE ar trebui să se ferească să reacţioneze la o accelerare temporară a inflaţiei.
Revenind la raportul ING, acesta sugerează că chiar şi la opt ani de la criza financiară mulţi oameni sunt în continuare nepregătiţi pentru şocuri financiare cum ar fi pierderea unui loc de muncă. În Europa, aproape o treime din cei chestionaţi nu dispun de niciun fel de economii, iar 36% dintre cei care au nu au economisit mai mult de salariile pe trei luni.
Potrivit sondajului ING, peste un sfert din europeni au credite deşi dispun de economii cu care şi-ar putea plătic el puţin o parte din datorii.
Sondajul realizat în rândul a 15.000 de persoane din 13 ţări europene, SUA şi Australia a fost realizat în octombrie. Atât SUA, cât şi Australia au avut un procent mai redus de gospodării fără economii decât media europeană de 29%.
catalina.apostoiu@zf.ro
