Polonezii aveau acumulate peste 1.000 de miliarde de zloţi (220 miliarde euro) în depozite bancare în februarie, un record absolut în această ţară. În Bulgaria, economiile păstrate în bănci ale gospodăriilor erau în ianuarie cu 11% mai mari faţă de acum un an. Familiile britanice au reuşit să adune economii suplimentare de 125 de miliarde de lire sterline.
Un oficial important al Băncii Angliei, economistul-şef Andy Haldane, visează cum economia se va dezlănţui sălbatic dacă englezii cheltuiesc măcar o mică parte din ce au economisit în pandemie.
Un exces de economii este observat, de altfel, în mai toate statele europene şi în SUA. Aceşti bani pot hrăni o revenire rapidă din recesiune şi pandemie a economiilor, însă sunt dispuşi oamenii să cheltuiască? Ce i-ar putea motiva să-şi deblocheze economiile şi să aducă acest capital în circuitul economic? Un cuvânt cheie în găsirea de răspunsuri este „încredere“ - că guvernele au o strategie de ieşire din criză, că nu vor mai fi restricţii şi că guvernanţii nu vor majora taxele.
Gospodările din zona euro au acumulat un munte de cash de când afacerile s-au închis în primăvara anului trecut, scrie Bloomberg. După a doua rundă de închideri, economiile se situează la 500 de miliarde de euro, fonduri care altfel ar fi fost cheltuite în restaurante, baruri, la cumpărături şi în excursii, spun analiştii de la Allianz.
Ce se va întâmpla în continuare depinde de cât de jos rămâne rata şomajului şi dacă trauma provocată de pandemie poate fi înlocuită de optimism. Deşi excesul de cash este răspândit neuniform, economiştii au găsit dovezi că oamenii vor reîncepe să cheltuiască dacă vor avea ocazia, aşa cum au făcut-o în vară.
„Economiile ar trebui să înceapă să se reducă din al doilea trimestru din 2021“, a spus Florian Hense, economist la Berenberg. Spre deosebire de criza financiară trecută, când accentul s-a pus pe austeritate, oamenii au acum ce cheltui, dar n-au pe ce. Analiştii de la Allianz au calculat că dacă 25% din cât s-a economisit este pus în circulaţie, PIB-ul zonei euro se va întări cu un punct procentual în 2021.
În Irlanda, creşterea ratei de economisire este cea mai mare din Europa. Acolo, în timp ce consumul s-a prăbuşit cu 9% în 2020, irlandezii şi-au majorat depozitele cu 14,2 miliarde de euro, scrie The Irish Times.
Au ajutat la acest lucru, aşa cum este cazul în cele mai multe state UE, programele de protecţie socială şi de protejare a locurilor de muncă guvernamentale.
„Gradul de încredere a consumatorilor va juca probabil un rol în reducerea acestor economii“, explică cercetătorii think-tank-ului irlandez ESRI. „Spre exemplu, dacă gospodăriile se aşteaptă ca riscurile din jurul Covid să scadă datorita campaniilor de vaccinare spre sfârşitul anului, se vor simţi mai în siguranţă şi vor fi încurajaţi să majoreze cheltuielile în loc să pună banii deoparte.“
Însă este posibil şi opusul „ încrederea ar putea să scadă din cauza problemelor din programele de vaccinare sau a creşterii cazurilor de infectare. Optimismul va ceda locul pesimismului dacă noile mutaţii ale coronavirusului declanşează un al patrulea val al pandemiei. Deocamdată, în martie încrederea consumatorilor din zona euro a crescut, în parte datorită stabilităţii pieţei muncii. Analiştii de la ING văd în acest lucru un semn al revenirii consumului în 2021. Ben May, economist la Oxford Economics, nu se aşteaptă ca tot ce s-a economisit să fie cheltuit rapid. De aceea, spune el, este exclus pericolul unei creşteri explozive şi perturbatoare a cererii.
„Cel mai mult au economisit cei cu venituri mari, care de obicei au o înclinaţie redusă spre a cheltui. De asemenea, o parte din economiile involuntare au fost făcute de gospodării care anterior au economisit prea puţin. Aceşti oameni s-ar putea să prefere să păstreze banii sau să-şi plătească datoriile“, a explicat May. La început, consumatorii vor cheltui prudent în măsura în care retragerea măsurilor de lockdown este întârziată, a mai spus el.
Distribuţia neuniformă a economiilor este vizibilă în Franţa, a doua economie ca mărime din UE. Un studiu al Consiliului de Analiză Economică arată că jumătate din economiile suplimentare realizate în primul val al pandemiei au revenit celor mai bogate 10% din familiile ţării, în timp ce gospodăriile sărace şi-au văzut datoriile crescând. Potrivit Bundesbank, banca centrală a Germaniei, cea mai mare economie europeană, concentraţia surplusului de economii în pătura cea mai bogată a societăţii înseamnă că averile celor avuţi au crescut în criză, beneficiile pentru ceilalţi fiind prea mici.
În SUA, consumatorii din cea mai mare economie a lumii au pus deoparte suplimentar în pandemie 2.900 de miliarde de dolari. Şi acolo o mare parte din economii au fost făcute de gospodăriile cu venituri mari. Cele cu venituri modeste este foarte probabil să-şi fi redus deja rezervele financiare şi sunt cele mai predispuse să consume. Însă cheltuielile ar putea fi făcute cu prudenţă din cauza suspiciunilor că la un moment dat autorităţile vor majora taxele pentru a finanţa programele de relansare ecomomică.
