Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană aduce provocări pentru Parlamentul European în ceea ce priveşte bugetul alocat exerciţiului financiar multianual. O parte dintre europarlamentari doresc ca această problemă să fie abordată prin creşterea contribuţiei fiecărui stat membru la de la 1% la 1,3% din PIB. Printre celelalte soluţii s-ar număra găsirea de noi resurse financiare, care ar implica taxarea multinaţionalelor la nivel european, dar şi transferul unor taxe şi contribuţii din bugetele naţionale ale ţărilor la bugetul european, au spus marţi parlamentari ai Uniunii Europene în cadrul unui eveniment organizat la Parlamentul European, în Bruxelles.
„Avem un buget care corespunde la 1% din veniturile statelor membre. Avem nevoie de 1,3% din PIB, dar nu ştim dacă asta va face din UE o putere globală. Trebuie să gestionăm şi fondurile mai bine. Avem nevoie să ne pregătim psihologic pentru transferul banilor de la nivelurile naţionale la nivel european. Taxarea multinaţionalelor în mod eficient nu poate veni de la nivel naţional, ci doar de la nivel european. Globalizarea este inevitabilă. Ce face Europa când China progresează tehnologic, economic şi militar? China a ajuns pe partea întunecată a Lunii. Când vine vorba de spaţiu, autorităţile publice au iniţiative pentru a folosi fondurile publice, însă la nivel naţional nu cred că suntem destul de puternici. Vom ajunge la rezultate concrete numai dacă acţionăm împreună“, a declarat în cadrul evenimentului Jean Arthuis, europarlamentar francez şi preşedintele comisiei pentru buget din cadrul Parlamentului European.
Bugetul Uniunii Europene pentru exerciţiul anual 2021-2027 este estimat la 378,1 mld. euro. Priorităţile Comunităţii pentru următorii ani sunt inovaţia industrială, digitalizarea, contribuţia la tranziţia energiei, lupta împotriva schimbărilor climatice, susţinerea educaţiei, incluziunii sociale şi accesul egal la sistemul de sănătate.
Cu toate acestea, provocările pentru viitor ar putea fi mai mari. Liderii europeni consideră Brexitul un punct de cotitură. În contextul ascensiunii naţionalismului şi populismului peste tot în lume, în special în SUA şi Marea Britanie, se pune problema protejării graniţelor UE. De asemenea, declaraţia lui Donald Trump cum că NATO este pe cale să se sfârşească ridică problema unei forţe armate europene, care să facă faţă unor provocări cărora la nivel individual, niciun stat membru nu le-ar putea face faţă.
„Acum poate mai mult ca niciodată trebuie să ne punem întrebarea: credem în Europa sau nu? Dacă răspunsul este da, atunci trebuie să fim ambiţioşi, dar acest lucru nu se poate fără un buget. Dacă vrem să inovăm, să fim eficienţi, să luptăm, avem nevoie de bani la buget. Desigur că nu se poate această reducere a bugetului, am putea să acceptăm să menţinem nivelul actual al bugetului, dar astfel nu putem adăuga politici noi. Partea defensivă este una foarte scumpă. Trump a zis că NATO nu mai e, iar dacă nu există perspective pentru NATO, noi avem nevoie de politici de apărare. Dacă ţările membre, dacă cetăţenii vor mai mult pentru Europa, în special apărare, apărarea graniţelor, trebuie să adăugăm bani“, a spus în cadrul evenimentului europarlamentarul francez Isabelle Thomas.
Politica Uniunii Europene în ceea ce priveşte contribuţiile statelor membre este că acestea nu sunt obligate la o contribuţie anume, însă banii europeni se vor întoarce în funcţie de contribuţie. Brexitul va crea o gaură la bugetul european de 12-13 mld. euro, iar apărarea sau apărarea graniţelor ar putea aduce costuri egale cu cel al ieşirii Marii Britanii din UE.
„Din punctul meu de vedere, contribuţia naţională ar trebui să fie de 1,3%. Dacă o ţară nu este de acord, întrebăm ce vrei să faci? 12-13 miliarde de euro pe an vor fi lipsă la bugetul UE dacă Marea Britanie iese din UE. Apar noi provocări, cum ar fi protejarea graniţelor, apărarea şi atunci diferenţa va fi de 25 (de miliarde de euro- n.red.) în total. Dacă vrem să aducem banii aceştia, prima soluţie ar fi contribuţia mai mare a ţărilor, a doua ar fi reducerea costurilor, a finanţărilor, iar a treia ar fi crearea unor resurse, cum ar fi o taxare la nivel european, bani care ar merge direct în UE. Nu este vorba despre bani, este vorba despre ce vrea fiecare stat de la UE“, a declarat europarlamentarul polonez Jan Olbrycht în cadrul evenimentului.
Draftul propunerii de buget a fost aprobat în Parlamentul European. Acesta prevede un buget de 378,1 mld. euro pentru exerciţiul multianual 2021-2027. Regiunile mai slab dezvoltate, printre care se numără şi România, vor beneficia de cofinanţări de până la 85% cu bani europeni.
Potrivit datelor anunţate în toamna anului 2018 de către ministrul fondurilor europene Rovana Plumb, din 2007 (de la aderare) până în octombrie 2018 România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro şi a primit 48,6 miliarde de euro, generând un beneficiu net de 32,1 miliarde de euro.
