Caută doar în titlu
Business Internaţional

Europa vulnerabilă: Ţările adânc îndatorate din zona euro riscă o criză financiară postpandemie. Datoriile în creştere puternică riscă să-i pună pe fugă pe investitori şi să crească costurile de finanţare dacă austeritatea post-pandemie va declanşa un nou val de populism

Italia, Grecia şi alte ţări adânc în­da­torate din zona euro riscă să se con­frunte cu o criză financiară după pan­demie din cauza costului ridicat al luptei împotriva COVID-19, aver­ti­zea­ză analiştii, potrivit The Telegraph.

Datoriile în creştere puternică riscă să-i pună pe fugă pe investitori şi să împingă în sus costurile de fi­nan­ţare odată cu revenirea la condiţiile normale, mai ales dacă austeritatea postpandemie va declanşa un nou val de populism, potrivit lui Eric Lonergan, de la M&G.

Ţările s-au putut împrumuta ma­siv graţie programului de achiziţii de obli­gaţiuni de 1.850 mld. euro al Băn­cii Centrale Europene.

„Europa este în mod ironic vulne­ra­bilă la reve­ni­re pen­tru că se pare că ris­cul de cre­dit este temporar eliminat doar într-o si­tu­aţie de urgenţă. Pro­ble­ma este că atunci când urgenţa di­s­pare, eşti din nou supus forţelor pie­ţelor de obli­ga­ţiu­ni, iar unele cifre arată cu adevărat rău“.

Regulile din zona euro privitoare la împrumuturile guvernamentale au fost suspendate pentru a permite ţărilor să înregistreze deficite uriaşe în timpul pandemiei. Totuşi, mă­surile sunt doar temporare.

În acest sens, Franţa susţine re­guli mai relaxate privitoare la datorii în zona euro, după cum a afirmat re­cent Emmanuel Moulin, director ge­neral la Trezoreria franceză. Pentru a susţine revenirea economiei euro­pe­ne, vor fi necesare modificări ale pac­tului de stabilitate şi creştere, potrivit acestuia.

„Trebuie să regândim aces­te reguli, cât şi indicatori ca da­torie/PIB într-un mediu de dobânzi reduse“, a susţinut Moulin.

Potrivit lui Lonergan, Italia este în mod special vulnerabilă pentru că dobânda pentru datoriile sale este mai ridicată decât rata de creştere a PIB-ului, ceea ce înseamnă că povara se va îngreuna în timp.

FMI estimează că datoria naţională a Italiei a crescut de la un ni­vel deja ridicat de 135% din PIB înainte de pandemie la 156% din PIB la finalul anului trecut.

În cazul Spaniei, datoria publică a urcat la echivalentul a 120% din PIB în trimestrul IV al anului tre­cut pe fondul cheltuielilor supli­men­tare având legătură cu pan­demia.

Şi alte ţări ar putea fi vulnerabile în condiţiile creşterii dobânzilor din SUA.

Şi în Germania, cea mai mare economie din regiune, Curtea de Conturi s-a declarat îngrijorată de explozia datoriei publice pe fondul pandemiei, considerând că doar reformele structurale vor permite o redresare a situaţiei, scrie Le Figaro.

Althea Spinozzi, strategy la Saxo Bank, arată că orice vânzări masive de titluri suverane de datorie ar putea începe cu un exod din Grecia, Portugalia şi Spania fiind mai apoi vulnerabile, notează The Telegraph.

Totuşi, ce se va întâmpla depinde în parte de reacţiile BCE, iar analiştii speră că aceasta îşi va menţine politica extrem de relaxată.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.