Europa nu este un dar, este o responsabilitate, iar pentru a fi cetăţean european trebuie să-ţi asumi responsabilitatea reformelor, o responsabilitate bugetară şi una socială şi a venit timpul ca pacea europeană, prosperitatea şi siguranţa din Europa să nu mai fie privite ca bunuri date, spune într-un interviu acordat EurActiv Dalia Grybauskaitė, preşedintele Lituaniei, care anul viitor va transmite Greciei preşedinţia UE.
Lituania, o ţară cu 3,2 milioane de locuitori, a intrat în UE în 2004 şi şi-a asumat pe 1 iulie preşedinţia Consiliului European. Mandatul şi l-a început cu un număr uriaş de dosare şi proiecte legislative dificile.
Preşedinţia s-a lovit atât de sfârşitul unui ciclu politic şi instituţional cât şi de adoptarea bugetului pe termen lung al UE pentru care a fost nevoie de 74 de acte legislative.
“Un volum mare de muncă a fost împins în preşedinţia noastră deoarece următoarea va trebui să fie pregătită pentru alegerile UE”, a spus Grybauskaitė, amintind că volumul de muncă a fost de două ori şi jumătate mai mare decât în mod normal.
“Dar am reuşit. Am promovat 61 din cele 74 de acte legislative astfel încât bugetul UE va deveni operaţional de anul viitor”, a spus preşedintele.
Multe dosare sunt moştenite de la preşedinţiile trecute: directiva tutunului, despre agricultură sau reguli privind emisiile de CO2. Şi legat de acestea s-a ajuns la acorduri. Însă cea mai mare realizare este, de departe, uniunea bancară.
“În ultimii doi ani am creat mai multe instrumente prin care să luptăm cu criza, dar uniunea bancară este elementul de efect al arhitecturii. Este importantă pentru revenirea economică şi pentru stabilitatea financiară a Europei”, a explicat Grybauskaitė.
Deşi criticii spun legat de compromis că este imperfect sau că este prea complicat pentru a putea funcţiona eficient, preşedintele notează succesul în a ajunge la o înţelegere în privinţa unei chestiuni “foarte” suverane cum este lichidarea unei bănci.
“Mecanismul unic de lichidare a fost propus în septembrie şi în trei luni am avut un acord. Nu am mai lucrat niciodată cu o astfel de viteză.”
Legat de refuzul Ucrainei de a semna acordul de asociere cu UE, Grybauskaitė argumentează că deznodământul nu este un eşec, ci un semnal de trezire pentru liderii UE şi pentru cetăţenii ucraineni.
“Conducerea politică din Ucraina a demonstrat că nu este fidelă Europei şi că nu înţelege ce-i poate aduce ţării un viitor în Europa”, a spus preşedintele.
Iar protestele din Kiev demonstrează că ucrainenii s-au trezit. “Ei şi-au luat în propriile mâni viitorul propriilor vieţi şi al propriilor copii. Acum Ucraina şi ucrainenii pot alege să vină spre Europa şi viteza pe care o vor.”
De asemenea, refuzul Ucrainei a adus în prim plan efectele pozitive ale extinderii UE, a insistat Grybauskaitė.
“Comparaţi PIB-ul per capita al Poloniei şi Lituaniei cu cel al Ucrainei. Sunt diferenţe uriaşe. Acum 20 de ani eram la acelaşi nivel cu Ucraina, iar acum nici nu ne putem compara din punct de vedere al dezvoltării economice, al drepturilor omului, bazei legale sau modernizării. Totul este diferit”, a mai spus preşedintele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
