După ce s-a dovedit că nu pot găsi o soluţie comună, deşi liderii politici ai continentului au discutat şi au negociat luni de zile, ţările din Europa vin cu măsuri diferite pentru a scăpa de criză. Dacă Grecia şi Italia au schimbat guvernele pentru a aduce tehnocraţi ce au misiunea dificilă de a repune economiile pe roate prin măsuri de austeritate şi reforme, în Europa de Est Ungaria s-a decis să intre din nou sub aripa protectoare a FMI, iar Polonia a venit preventiv cu măsuri de austeritate.
Mai mult, în ciuda eforturilor politicienilor din Est, printre care şi preşedintele Traian Băsescu, se pare că băncile occidentale nu au fost convinse să-şi menţină în totalitate expunerile faţă de subsidiarele din regiune, aşa cum lasă de înţeles BERD.
Profesorul de economie Daniel Dăianu consideră că "este inevitabil ca grupurile bancare străine prezente pe piaţa românească să înceteze finanţarea sau refinanţarea deoarece ele depind de intervenţiile autorităţilor europene pentru a debloca pieţele financiare europene, singurele care pot combate criza de încredere a investitorilor", explică Dăianu. El a mai spus că "România, alături de statele care nu aparţin zonei euro au un avantaj (cursul de schimb) care nu poate fi utilizat cum se cuvine deoarece sunt economii puternic euroizate (multe tranzacţii se încheie în euro)".
Printre măsurile care se află la îndemâna României pentru a diminua impactul crizei, Dăianu menţionează "crearea unui fond de stabilitate alimentat cu resurse europene, din bani proveniţi de la FMI şi UE, obţinerea de finanţare din afara UE şi de o diplomaţie economică mai agresivă, accelerarea absorbţiei fondurilor europene, rostogolirea datoriilor faţă de FMI şi Banca Mondială şi renunţarea la cheltuielile bugetare care nu sunt necesare".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
