Business Internaţional

În Europa de Est, inflaţia „trecătoare“ despre care vorbesc marile bănci centrale este văzută ca un pericol. Banca centrală a Ungariei se teme pentru forint, iar colega din Cehia de explozia salariilor şi preţurilor pe care ar produce-o supraîncălzirea pieţei muncii

La banca centrală a Cehiei, care a majorat şi ea dobânzile în iunie, la o zi diferenţă faţă de colega maghiară, viceguvernatorul Tomas Nidetzky a spus că instituţia sa ar trebui să continue cu majorările de dobânzi într-un ritm constant din cauza pericolelor pe care le creează inflaţia persistentă

La banca centrală a Cehiei, care a majorat şi ea dobânzile în iunie, la o zi diferenţă faţă de colega maghiară, viceguvernatorul Tomas Nidetzky a spus că instituţia sa ar trebui să continue cu majorările de dobânzi într-un ritm constant din cauza pericolelor pe care le creează inflaţia persistentă

Autor: Bogdan Cojocaru

28.07.2021, 23:26 380

"Consiliul monetar va continua ciclul creşterilor de dobânzi până când perspectiva pentru inflaţie se stabilizează în jurul ţintei băncii centrale.“

Banca centrală a Ungariei a trasat un curs mai agresiv de înăsprire a politicii monetare, adică de scumpire a banului, după ce a majorat dobânzile mai mult decât s-a anticipat în faţa celei mai puternice inflaţii din Europa, iar un oficial de top al băncii naţionale a Cehiei a spus că instituţia ar trebui să continue cu majorarile de dobânzi. Aceasta deoarece inflaţia persistentă reprezintă pentru economie un risc mai mare decât noile mutaţii ale coronavirusului.

Cele două bănci centrale se rup astfel de firul narativ al colegelor mai puternice, cum ar fi Rezerva Federală americană şi Banca Centrală Europeană, care asigură că actualul val de inflaţie are la bază factori trecători, deşi tot mai mulţi specialişti, unul dintre ei fiind chiar FMI, avertizează că inflaţia s-ar putea să persiste mai multă vreme. Abordările diferite ale creşterii preţurilor în contextul încălzirii economiilor, sau al supraîncălzirii în unele cazuri, şi al diferitelor penurii arată, pe de o parte, problemele specifice ale ţărilor est-europene, iar pe de alta incertitudinile pe care criza actuală le-a creat în economia globală, dar şi forţele pe care trebuie să le stăpânească băncile centrale, cum ar fi aşteptările investitorilor sau speculatorilor.

FMI, care acum, spre deosebire de criza financiară anterioară, când propovăduia austeritatea, este mai degrabă o instituţie care are grijă de liniştea poporului, a avertizat că există riscul ca inflaţia să se dovedească a fi mai mult decât trecătoare şi a cerut băncilor centrale să se pună în gardă. În scenariul său de bază, ratele de inflaţie vor reveni la nivelurile de dinainte de pandemie în cele mai multe state în 2022. La fel cred şi marile bănci centrale ale lumii. Însă, notează FMI, „incertitudinile rămân ridicate“. La fel a spus despre economia zonei euro zilele trecute şi Hernandez de Cos, membru în Consiliul Guvernator al BCE.

În Ungaria, prima ţară din UE care a majorat dobânzile de la începutul pandemiei, banca centrală condusă de un aliat al premierului Viktor Orban devenit critic al politicilor costisitoare ale acestuia a promis „paşi fermi în fiecare lună“ după o a doua creştere de dobândă de 30 de puncte de bază consecutivă, scrie Bloomberg.

Cel mai recent pas, mai mare decât s-au aşteptat cei mai mulţi economişti, a fost făcut marţi, iar acesta a adus dobânda principală la 1,20%. Măsura va ajuta la „asigurarea stabilităţii preţurilor, la evitarea efectelor inflaţioniste secundare şi la ancorarea aşteptărilor despre inflaţie“, se arată într-un comunicat al băncii centrale. „Consiliul Monetar va continua ciclul creşterilor de dobânzi până când perspectiva pentru inflaţie se stabilizează în jurul ţintei băncii centrale.“ De asemenea, instituţia a majorat rata de dobândă pentru depozitele overnight (constituite de băncile comerciale) de la -0,05% la 0,25% şi a promis că va sista operaţiunile de refinanţare pentru bănci - unul dintre instrumentele prin care controlează fondurile destinate rezervelor din sistemul financiar.

Pe lângă problemele obişnuite care duc la inflaţie, cum ar fi penuriile din lanţurile de aprovizionare, Ungaria se confruntă şi cu o monedă predispusă la depreciere. Forintul a atins un minim record în martie, iar din iunie este moneda cu cea mai slabă evoluţie din regiune. Inflaţia tinde să accelereze deprecierea monedei. O monedă mai slabă este bună pentru exportatori deoarece le face produsele mai ieftine pe pieţele internaţionale. Însă dacă deprecierea scapă de sub control poate aduce o criză monetară. Iar Ungaria nu este străină de astfel de crize.

Investitorii se aşteaptă ca dobânda principală a băncii naţionale maghiare să ajungă la 1,8% în următoarele trei luni, „o reorientare spre ortodoxia monetară“, după cum spune Marek Drimal, economist la Société Générale.

La banca centrală a Cehiei, care a majorat şi ea dobânzile în iunie, la o zi diferenţă faţă de colega maghiară, viceguvernatorul Tomas Nidetzky a spus că instituţia sa ar trebui să continue cu majorările de dobânzi într-un ritm constant din cauza pericolelor pe care le creează inflaţia persistentă. Economia îşi revine semnificativ mai rapid decât a apreciat banca, a spus bancherul, care cere o nouă creştere de dobândă săptămâna viitoare şi altele până apar factori care să oprească ciclul. Cheltuieli guvernamentale generoase, făcute pentru a stimula economia uneia dintre ţările cel mai dur lovite de pandemie, şi o penurie acută de forţă de muncă ţin inflaţia peste ţinta de 2% a băncii. Tomas Nidetzky se aşteaptă că în timp ce efectele preţurilor mai mari ale materiilor prime şi penuriile din lanţurile de aprovizionare să-şi reducă intensitatea gradual,  o piaţă a muncii supraîncălzită va împinge cu forţă în sus salariile şi preţurile de consum. În ceea ce priveşte atitudinea mărilor bănci centrale, Ftadviser, un blog al Financial Times, aminteşte că „toate inflaţiile încep ca trecătoare“. În cazul Fed, Bloomberg explică că preşedintele băncii Jerome Powell se confruntă cu o mare problemă de comunicare: coreografia începutului sfârşitului politicii de quantitative easing menţinând în acelaşi timp mulţumite, cu cuvintele pe care vor să le audă, pieţele ghiftuite cu bani ieftini şi asigurând totodată clasa politică că economia merge bine şi alegătorii n-au de suferit. Astfel, „trecător“ „ folosit pentru a descrie puseuri scurte de inflaţie care nu necesită înăsprirea politicii monetare „ este cuvântul de compromis. Însă, spune Daniel Moss de la Bloomberg, „sper că <<“trecător>> nu va deveni la fel de radioactiv ca  <<reţinut>>, cuvântul folosit de Fed şi de Trezorerie în 2007 pentru a descrie părerea lor despre pericolele creditelor subprime pentru locuinţe“. Prăbuşirea acestei pieţe a adus criza financiară globală.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO