Când preţurile gazelor naturale europene au urcat în august la 342 euro pe MWh, aproape de un nivel record, puţini ar fi anticipat o scădere semnificativă în momentul în care vremea începe să se răcească, scrie Bloomberg.
Totuşi, luna noiembrie este la mai puţin de două săptămâni distanţă, iar gazele se tranzacţionează la aproape o treime din vârful din vară. Care sunt motivele?
Aprovizionarea, în primul rând. Depozitele de pe continent sunt în proporţie de peste 92% pline, peste media pe cinci ani, indică datele Gas Infrastructure Europe. Aceasta, graţie în mare parte nivelurilor record de gaze naturale lichefiate achiziţionate pentru a înlocui gazele ruseşti.
Temperaturile ajută de asemenea. Acestea este de aşteptat să fie mai ridicate decât de obicei în următoarele două săptămâni, potrivit forecasterului Maxar Technologies. Europa ar putea evita un îngheţ sever în această iarnă, arată o altă estimare.
Între timp, guvernele se grăbesc să introducă măsuri de urgenţă pentru reducerea consumului în această iarnă. Germania a făcut un nou pas, prelungind temporar funcţionarea celor trei centrale nucleare ale sale pentru a diminua presiunea asupra aprovizionării cu energie în lunile reci.
Comisia Europeană a prezentat în această săptămână un nou set de măsuri de urgenţă în domeniul energiei. Aceasta a evitat însă propunerea unei plafonări imediate a preţurilor gazelor în condiţiile în care ţările UE au poziţii divergente cu privire la această idee, potrivit Reuters.
Propunerile care trebuie aprobate de statele membre UE reprezintă ultimul efort al blocului de a stăvili scumpirea fără precedent a energiei şi vin înaintea unui summit al liderilor UE din Bruxelles de la sfârşitul acestei săptămâni.
Una dintre propunerile din pachetul de măsuri priveşte alocarea unor fonduri de 40 de miliarde de euro din ajutorul de dezvoltare regional neutilizat pentru susţinerea gospodăriilor şi companiilor în faţa crizei energiei.
O altă propunere vizează lansarea de achiziţii comune de gaze la nivel de bloc pentru negocierea unor preţuri mai bune. Printre propuneri s-a numărat şi crearea unui indicator de referinţă pentru gazele naturale lichefiate.
Comisia vrea de asemenea să introducă o modalitate de diminuare a problemelor legate de aprovizionare cu „reguli de solidaritate“ între statele membre, remarcând că statele au acces diferit la energie. Ţărilor ar urma să li se ceară să achiziţioneze împreună 15% din volumul de gaze necesar pentru atingerea ţintei UE de umplere a depozitelor de gaze la 90% până pe 1 noiembrie 2023. „Ştim că suntem puternici împreună. Statele membre şi companiile de energie ar trebui să profite de această putere“, a declarat şefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Potrivit Comisiei, pachetul propus va „preîntâmpina creşteri puternice ale preţurilor şi acţiuni de manipulare, vor aduce un plus de transparenţă şi stabilitate pe piaţă şi va asigura preţuri corecte şi fluxuri de gaze în situaţii de criză“.
Preşedintele Consiliului European Charles Michel a declarat că liderii UE vor discuta o serie de opţiuni de plafonare a preţurilor energiei în cadrul summitului din această săptămână, inclusiv pe cele nepropuse de Comisie, cum ar fi o schemă lansată local în această vară de Spania şi Portugalia pentru limitarea preţului gazelor folosite în producţia de energie.
Întărirea achiziţiilor comune de gaze în special este o „iniţiativă bună“, arată Simone Tagliapietra, de la Bruegel, pentru că cererea scăzute de gaze a chinezilor a ajutat în acest an Uniunea să cumpere mai multe gaze naturale lichefiate de pe pieţele globale, lucru care s-ar putea schimba în 2023, potrivit Politico.
Acesta este doar unul din riscurile care persistă în ceea ce priveşte posibila acutizare a crizei energetice din Europa.
Reactoarele nucleare ale Franţei, afectate de probleme tehnice şi greve, operează la aproximativ jumătate din capacitate, iar relansarea acestora a fost amânată, notează Bloomberg.
Mai apoi, regiunea este extrem de vulnerabilă la acţiuni de sabotaj, după cum o indică ceea ce s-a întâmplat recent cu reţeaua Nord Stream.
Setea Europei de GNL a generat de asemenea o penurie de nave transportatoare, împingând costurile transportului la niveluri fără precedent.
Autorităţile germane din domeniul energiei au avertizat că deşi depozitele de gaze sunt aproape pline, acestea sunt suficiente pentru acoperirea a doar două luni reci, iar ţara trebuie să monitorizeze capacitatea de reumplere a acestora pentru iarna viitoare.
Potrivit analiştilor ING, mai îngrijorătoare pentru Europa este iarna 2023-2024. Un avertisment similar a fost lansat recent de ministrul energiei din Qatar. Saad al-Kaabi a declarat că „anul viitor ar putea fi mult mai rău“ dacă iarna va fi aspră, potrivit Financial Times. Acesta a adăugat că criza energiei s-ar putea prelungi până la mijlocul deceniului dacă războiul din Ucraina va continua şi gazele nu vor începe să vină din nou din Rusia.
