Caută doar în titlu
Business Internaţional

Cu euro în creştere periculoasă, cu inflaţia scăpată de sub control şi cu o nouă recesiune apropiindu-se, BCE face ce ştie mai bine pentru a proteja economiile din zona euro: măreşte cadenţa tiparniţelor de bani

Mai mult din acelaşi lucru, aşa poate fi descris cel mai aşteptat şi mai important eveniment al prezen­tului din lumea băncilor centrale: prelun­girea şi suplimentarea de către BCE a programului de achiziţii de obligaţiuni prin care banca cantrală a zonei euro protejează guvernele, com­paniile şi locurile de muncă din regiune de criza pro­vocată de pandemie şi de o posibilă nouă recesiune.

Acest lucru subliniază atât limitările şi provo­cările neobişnuite cu care se confruntă instituţia şi eco­nomiile, cât şi succesul de până acum al politicilor mo­netare ale BCE. Ieri, în ultima sa şedinţă de poli­ti­că monetară din acest an, BCE a lărgit programul de achiziţii de active în pandemie (Pandemic Emer­gency Purchase Programme) de la 1.350 de miliarde de euro la 1.850 miliarde de euro, aşa cum se aşteptau pie­ţele, şi a anunţat că va extinde în timp aplicarea acestuia până în martie 2022, faţă de iunie 2021 cât a pre­văzut iniţial, reinvestind câştigurile din titlurile ajunse la maturitate până  cel puţin la sfârşitul anului 2023.

„În orice caz“, se arată într-un comunicat al BCE, „consiliul guvernator va efectua achiziţii nete până când va considera că faza de criză produsă de pandemie s-a încheiat.“  De asemenea, BCE va pune la dispoziţia băncilor şi mai multă finanţare ieftină pentru creditare pentru populaţie şi companii. Dobânzile de politică monetară, aflate la cele mai reduse niveluri din istorie, nu au fost modificate.

Achiziţiile masive de obligaţiuni suverane ţin sub control yieldurile, adică preţul la care se împrumută guvernele - chiar şi state cu finanţe precare precum Grecia şi Portugalia au ajuns să-şi vândă obligaţiunile la randamente sub zero. Însă traderii au început să se plângă că BCE i-a dat pur şi simplu afară de pe piaţa datoriilor şi că stabileşte costurile de finanţare ale guvernelor. Apoi, cu toate că politicile monetare laxe înseamnă de obicei deprecierea monedelor, euro se apreciază, iar analiştii consideră că tendinţa va continua, erodând avantajele pe care exportatorii europeni le au pe pieţele internaţionale.

De asemenea, în pofida miilor de miliarde de euro printate de BCE special pentru a cumpăra obligaţiuni şi a împrumuturilor ieftine nelimitate cu care instituţia finanţează băncile comerciale, inflaţia este anemică şi nu sunt speranţe că va putea fi adusă în viitorul apro­piat la ţinta urmărită. De ritmul de creştere a pre­ţu­rilor depind planurile companiilor de a investi şi face an­gajări. Poate de aceea unii analişti consideră că cea mai importantă poveste pentru zona euro şi UE este faptul că liderii Poloniei şi Ungariei au fost convinşi de can­celarul german Angela Merkel să deblocheze bu­getul UE şi fondul european de relansare economică.

Departamentele de cercetare ale BCE produc frecvent analize care arată că programele de ajustare cantitativă au stabilizat pieţele, au stimulat creşterea economică şi au impulsionat inflaţia, scrie Bloomberg. Însă în afara laboratoarelor de analiză ale băncii centrale, există mult mai puţină certitudine că aceste realizări vor rezista în timp după anii de stimulare monetară care au urmat crizei financiare globale de acum mai bine de un deceniu.

Prăbuşirea volumelor de tranzacţionare de pe piaţa obligaţiunilor este un semn că viitorul acesteia este nesigur, scrie directorul de investiţii al Axa Invest­ment Managers într-o notă către clienţi intitulată „La reve­dere, bund-uri“, referirea fiind la obligaţiunile su­ve­rane germane care servesc ca referinţă pentru piaţa europeană. Şi cine-i de vină? BCE, care în foamea-i de obligaţiuni fără limite a dus anul acesta achiziţiile de datorii ale guvernelor la niveluri fără precedent.

În rândul investitorilor cresc temerile că piaţa este monopolizată, şi închisă pentru alţii, de un singur jucător dominant - BCE. În aceste condiţii yieldurile obli­gaţiunilor Portugaliei cu scadenţa la zece ani s-au dus anul acesta sub zero pentru prima dată. Ieri, ran­da­mentele obligaţiunilor portugheze, spaniole şi ita­lie­ne au scăzut la minime istorice, scrie Financial Times.

Pe de altă parte, guvenerele europene au nevoie de costuri de împrumut cât mai mici posibil pentru a-şi putea finanţa cu datorie cheltuielile uriaşe prin care încearcă să stimuleze creşterea economică, să protejeze locurile de muncă şi puterea de cumpărare ameninţate de pandemie şi să ţină companiile departe de faliment.

„Problema cu ajustarea cantitativă (achiziţiile de obligaţiuni - n.r.) este că obligaţiunile deţinute de banca centrală sunt blocate. Singurul mod în care poţi înlătura complet riscul de credit pentru guvernele europene este fie prin mutualizare completă, fie prin închiderea completă a pieţei“, spune Alessandro Tentori de la Axa. Prin mutualizare el se referă la punerea în comun a datoriilor ţărilor din UE, ceea ce ar necesita schimbarea legislaţiei europene şi chiar referendumuri. „Dobânzile din zona euro sunt în lockdown, nu doar pentru această iarnă, ci probabil pentru tot anul 2021“, apreciază Jamie Searle, strateg la Citigroup. „BCE nu va risca să permită creşterea yieldurilor nici la veşti rele (fragmentare) şi nici la veşti bune (vaccinuri). Cam aşa arată controlarea yieldurilor.“

O altă problemă a BCE, asupra căreia are prea puţin control, este aprecierea euro. Creşterea valorii monedei, în special în raport cu dolarul, îngreunează eforturile BCE de a stimula inflaţia în regiune. Un euro mai puternic face exporturile europene mai puţin competitive pe pieţele internaţionale, ceea ce poate frâna revenirea economică, explică The Wall Street Journal. De asemenea, un euro puternic face ca importurile să fie mai ieftine pentru statele din zona euro, ceea ce frânează inflaţia generală. Euro s-a apreciat cu 8% faţă de dolar de la începutul anului şi a ajuns aproape de cel mai ridicat nivel de după aprilie 2018. De la ultima şedinţă de politică monetară, moneda a crescut cu 3%. Încrederea că vaccinurile anti-Covid vor stimula creşterea economică la nivel mondial anul viitor a încurajat investitorii să cumpere active din afara SUA în ultimele săptămâni, ceea ce a împins în jos dolarul şi în sus euro. Moneda europeană s-a apropiat de nivelul de 1,20 de dolari pe unitate care a forţat în trecut BCE să acţioneze. Contrar tradiţiei, în această perioadă aprecierea euro nu a fost toxică pentru cotaţiile acţiunilor companiilor europene.  

Ieri, pe lângă extinderea achiziţiilor de active prin programul special creat pentru vremuri de pandemiei, BCE a lansat pentru bănci noi oferte de finanţare la dobânzi negative de până la -1% cu condiţia ca acestea să menţină fluxul de credit către afaceri şi gospodării.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.