Preşedintele Poloniei Andrzej Duda a avertizat la forumul economic de la Krynica, cunoscut ca „Davosul Estului“, că o Europă cu mai multe viteze, aşa cum ar vrea Franţa şi Germania, ar forţa „mai multe Brexituri“ şi în cele din urmă spargerea UE.
Acesta este doar un foc în războiul politic dintre Germania, cea mai mare economie europeană, şi Franţa într-o tabără şi Polonia, cea mai mare economie est-europeană, în cealaltă tabără. Relaţiile dintre cele două state s-au deteriorat considerabil în ultimele luni, în contextul în care Berlinul şi Bruxelles-ul fac presiuni ca Polonia şi celelalte state din Grupul de la Vişegrad (Cehia, Slovacia şi Ungaria) să accepte responsabilitatea alături de ţările UE pentru refugiaţii care intră în UE. În ton cu răcirea relaţiilor, zilele trecute ministrul de externe polonez Witold Waszczykowski a sugerat că Germania ar trebui să plătească ţării sale despăgubiri de război de 1.000 de miliarde de dolari. Anterior, guvernanţii vorbeau de despăgubiri de „doar“ miliarde de dolari.
Dacă Varşovia a ajuns la cuţite cu Berlinul şi cu Comisia Europeană, nu doar din cauza refugiaţilor, ci şi a tendinţei generale de izolare în UE a unei Polonii cu o guvernare tot mai autoritară, cehii şi slovacii se plâng de calitatea mâncării mai slabă în Est decât în Vest, de standardele duble de calitate folosite de producători şi de retaileri.
„Nu vrem să bem şi să mâncăm mizerii“, a declarat premierul slovac Robert Fico, cerând, împreună cu omologul ceh Bohuslav Sobotka un summit pe tema standardelor duble la alimente şi alte produse de uz frecvent. Summitul urmează să fie găzduit de Bratislava.
În iulie, ministrul ceh al agriculturii a cerut colegilor săi din UE să rezolve problema produselor inferioare calitativ vândute în supermarketuri în ţările est-europene din „liga secundă“. Pentru a dovedi diferenţele de calitate, ministrul a prezentat şi un studiu cuprinzător efectuat de Universitatea de Chimie şi Tehnologie din Praga, notează EurActiv.
Analiza arată, spre exemplu, că versiunea de Persil vândută în Germania conţine cu 20% mai multe ingrediente active decât cea din Cehia. Când politicienii cehi şi cei slovaci au deschis mai serios subiectul diferenţei de calitate între produsele vândute în est şi în vest, cei din Ungaria au scos de la naftalină un studiu vechi de câţiva ani pe aceeaşi temă, util în propaganda guvernului contra Comisiei Europene, contra retailerilor străini şi multinaţionalelor. Studiul maghiar poate fi criticat pe baza subiectivismului analizelor.
Grupul Vişegrad este folosit de ţările membre ca platformă de promovare a intereselor comune, pentru a avea o voce mai puternică în UE. Însă în ultimul timp au apărut semne că alianţa se clatină. Cehii şi slovacii caută să stea mai aproape de Berlin, de Paris şi de Comisia Europeană, în timp ce liderii din Polonia şi Ungaria îşi îndreaptă ţările în direcţia contrară, scrie Politico. Semne ale acestei rupturi: Cehia intenţionează să ceară statut de observator la reuniunile miniştrilor de finanţe din zona euro; premierul slovac a declarat în urmă cu o lună că „fundaţia“ politicii sale este de a sta „aproape de nucleul UE, aproape de Franţa şi Germania“. În schimb, Varşovia şi Budapesta s-au ciocnit în repetate rânduri cu acest nucleu al UE în chestiuni care includ respectarea statului de drept şi migraţia, spre disconfortul cehilor şi slovacilor.
Grupul Vişegrad a fost „un format folositor pentru cooperare regională“ pe termen lung. „Însă mă tem că guvernul Poloniei şi în unele privinţe cel al Ungariei nu sunt dintre acelea cu care cineva ar trebui să colaboreze prea mult“, a afirmat Petr Jezek, europarlamentar ceh.
