Erdogan sacrifică bugetul Turciei, ultima ancoră a economiei, şi pune costul prăbuşirii lirei în cârca întregii societăţi în timp ce ţara este în prag de criză financiară

Cu lira prăbuşindu-se şi inflaţia crescând puternic, cetăţenii turci de rând se chinuie să se adapteze şi să su­pra­vieţuiască. Cei fără valută sau aur de vânzare caută alte metode de a-şi restrânge cheltuielile, evitând să cum­pere carne sau stând la coadă pentru pâine subvenţionată de guvern. Deci­ziile guvernului turc se resimt din ce în ce mai puternic în buzunarele tur­cilor de rând. „Sunt locuri de muncă, dar nu sunt bani“, spune Gunay Akil, explicând că firma soţului său îşi plăteşte angajaţii în tranşe la fiecare două săptămâni, scrie The Guardian.

Criza se resimte şi în centrele industriale ale Turciei. Greutăţile suportate de turcii de rând ar putea anunţa probleme pentru Erdogan, du­rerea economică erodând sus­ţi­ne­rea pentru cel mai de succes po­li­ti­cian modern al Turciei şi tran­sfor­mând următoarele alegeri, de la mij­locul anului 2023, în cel mai dur test pentru acesta din cele două de­cenii de conducere a ţării, potrivit Reuters.

Deprecierea lirei şi criza din Turcia se dovedesc însă a fi lucruri bune pentru bulgari şi locuitorii din Balcani, unii dintre cei mai săraci din Europa, aceştia vizitând în număr mare bazarurile de acolo pentru cumpărături.

În faţa prăbuşirii lirei, guvernul preşedintelui Erdogan a anunţat măsuri extraordinare, inclusiv introducerea unui nou program care va proteja economiile turcilor de fluctuaţiile monedei locale, notează Bloomberg. Guvernul va compensa pierderile suferite de deţinătorii de depozite în lire în cazul în care scăderea cursului valutar depăşeşte dobânzile promise de bănci.

Lira a pierdut peste jumătate din valoare în raport cu dolarul american din septembrie, deprecierea acce­lerându-se după ce Erdogan a prezentat luna trecută un model economic care se bazează pe costuri mai mici de finanţare şi o monedă mai ieftină.

Măsurile de urgenţă ale Turciei menite să susţină lira sunt echivalează însă cu o majorare de dobânzi mascată, lăsând bugetul ţării mai vulnerabil în faţa unor şocuri monetare, avertizează economiştii.

Măsurile pun presiune pe unul din ultimele zone „luminoase“ din economia Turciei, poziţia sa fiscală.

„Putem spune că bugetul, ultima ancoră, a fost sacrificat pentru a pretinde că majorările de dobânzi au fost evitate“, arată Ibrahim Turhan, fost viceguvernator al băncii centrale, în prezent politician din opoziţie. „În acest fel, costul deprecierii lirei este pus în cârca societăţii ca întreg“.

Presiunile financiare resimţite de Turcia se acutizează, iar comunitatea de business a ţării se revoltă, semn că criza financiară care apasă asupra economiei se îndreaptă către o fază nouă, periculoasă, potrivit The Wall Street Journal.

Plonjonul ameţitor al lirei amplifică temerile investitorilor şi economiştilor că sistemul financiar puternic dolarizat al Turciei s-ar putea îndrepta către o criză bancară.

„O criză uriaşă, o criză financiară, toate acestea sunt posibile, dar nu ştim care va fi momentul declanşării“, arată Mustafa Sonmez, economist turc.