Business Internaţional

Era ratelor mici de dobândă s-a încheiat pentru economiile emergente: Băncile centrale se luptă cu deprecierea monedelor şi creşterea costurilor de finanţare

Investitorii încearcă să-şi dea seama dacă banca centrală maghiară va majora dobânda pentru depozitele de o săptămână în următoarele trei luni. (Foto, guvernatorul băncii naţionale a Ungariei György Matolcsy, un apropiat al premierului Viktor Orban.)

Investitorii încearcă să-şi dea seama dacă banca centrală maghiară va majora dobânda pentru depozitele de o săptămână în următoarele trei luni. (Foto, guvernatorul băncii naţionale a Ungariei György Matolcsy, un apropiat al premierului Viktor Orban.)

Autor: Bogdan Cojocaru

15.03.2021, 23:08 8147

Cu datorii record, monede în de­pre­ciere, inflaţie accelerată şi costuri de finanţare în creştere, eco­nomiile emergente gustă partea amară a revenirii globale din pandemie. Băncile centrale sunt forţate să in­tervină, iar câteva sunt aşteptate să înceapă să majoreze dobânzile de politică monetară, ceea ce ar pune astfel capăt unei lungi pe­rioa­de de dobânzi mici. În Europa de Est, doar ban­ca centrală a Cehiei a inclus clar prin­tre po­sibilităţile de acţiune majorarea dobânzilor.

Adam Glapinski, preşedintele Băncii Naţio­nale a Poloniei, a exclus la începutul lunii posibilitatea ca instituţia sa să majoreze dobânzile anul acesta sau în 2022, scrie The First News. „Încă nu am intrat pe drumul creşterii rapide“, a explicat el. „Când ne vom îndrepta spre o creştere robustă, rapidă şi sta­bilă, ne vom mai gândi.“ Până atunci, nu sunt exluse noi reduceri de dobânzi, în funcţie de cum evoluează pandemia. În prezent, do­bânda de referinţă pentru politica monetară este de 0,1%, cel mai scăzut nivel din istorie. In­dicatorul este la acest nivel de zece luni. Cea mai mare eco­no­mie est-europeană a vă­zut preţurile să­rind în sus cu 1,2% în ia­nuarie, faţă de decembrie, cel mai mare salt din ulti­mul deceniu, ceea ce re­flectă creşteri de taxe şi preţuri regle­men­tate. În termeni anua­lizaţi, in­flaţia a fost de 2,7%. În decembrie, banca centrală a intervenit pentru slă­birea zlo­tului, măsură despre care instituţia a spus că ar putea fi repetată „pentru întărirea im­pactului politicii de relaxare monetară“ asu­pra economiei. Spre deosebire de criza finan­cia­ră an­terioară, în cea curentă băncile cen­trale est-europene au angajat în lupta cu rece­siunea programe de achiziţii de active după mo­delul colegelor mai puternice din Occi­dent. Glapinski a asigurat că instituţia sa va conti­nua achiziţiile de active. „Vom continua să cum­părăm atât timp cât va fi necesar, poate la infinit.“ Economia po­lo­ne­ză este însă una aparte în re­giune. Rece­siunea produsă de actuala criză a fost uşoară, iar ex­por­turile îi sunt pu­ternice. De ase­me­nea, şi pia­ţa mun­cii s-a do­vedit ex­trem de flexibilă, şi în cri­ză şi în perioada de boom, mulţu­mită forţei de muncă im­portate din Ucraina.

În Ungaria, situaţia este al­ta. Inflaţia a accelerat în februarie, iar analiştii se aşteaptă la o perioadă de câteva luni de volatilitate care va testa imaginaţia şi arsenalul băncii centrale. Creşterea preţurilor de consum a accelerat la peste 3% în ritm anualizat, de la 2,7% în ia­nua­rie. Cum aşteptările privind întărirea in­flaţiei au împins forintul aproape de un mi­nim record faţă de euro, investitorii încearcă să-şi dea seama dacă banca centrală va răs­punde cu o creştere a dobânzii pentru depo­zi­te­le de o săptămână în următoarele trei luni, scrie Bloomberg. În urmă cu o săptă­mâ­nă, ban­ca na­ţională ma­ghiară şi-a ajustat pro­gra­mul de quan­titative-easing renunţând la o li­mită privind cantitatea de obligaţiuni cu sca­den­ţă mare pe care o poate achiziţiona. Re­zul­tatul a fost cel dorit, scăderea yielduri­lor obliga­ţiu­ni­lor pe zece ani, adică reducerea cos­turilor de finanţare. Eco­no­mia maghiară este pre­dispusă la depre­cierea accelerată a forintului.

În ceea ce priveşte Cehia, tendinţa mone­dei, coroana, este de apreciere. În februarie, Vojtech Benda, unul din membrii consiliului de guvernatori al băncii centrale, a explicat că dobânzile vor creşte, probabil, dacă proiec­ţi­ile instituţiei se adeveresc, adică dacă eco­no­mia intră într-o fază de revenire graduală şi sustenabilă. Perioada de lock­down mai lungă decât s-a anticipat, a spus Benda, ar putea re­du­ce nevoia de majorări de dobândă. Coroa­na, care în februarie era mai puternică decât prog­nozele băncii centrale, a înăsprit condi­ţi­ile monetare în economia orientată spre ex­por­turi, dar acest lucru nu înseamnă că insti­tuţia va sta cu mâinile în sân, a mai spus bancherul.

Ulterior, Marek Mora, viceguvernator, a vehiculat ideea unei majorări de dobândă în iunie, arată Reuters. Când el a spus acest lucru, coroana era una dintre monedele cu cea mai rapidă apreciere din lume.

În alte economii emergente devastate de Covid-19, situaţia este mai clară. După o perioadă fără precedent de reduceri ale ratelor de dobândă pentru susţinere economică, Brazilia este aşteptată să crească ratele în această săptăm‚nă şi Nigeria şi Africa de Sud ar putea urma în cur‚nd, potrivit Bloomberg Economics. Rusia a încetat deja să relaxeze politica mai devreme dec‚t se aştepta, iar Indonezia ar putea face acelaşi lucru.

În spatele schimbării: încredere reînnoită în perspectivele economiei mondiale pe fondul unui stimul mai mare în SUA. Acest lucru determină accelerarea inflaţiei preţurilor la mărfuri şi creşterea randamentelor obligaţiunilor, în timp ce apasă pe monedele naţiunilor în curs de dezvoltare în condiţiile în care investiţiile sunt redirecţionate în altă parte.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO