Nouriel Roubini, economistul care a prezis prăbuşirea pieţei imobiliare şi criza economică din 2008, a scris în Financial Times argumente prin care încearcă să demonteze bitcoin şi să sublinieze că este o bulă care se va sparge.
„Cei care susţin că bitcoin este noul aur digital alimentează o nouă bulă atât pe bitcoin, cât şi pe alte criptomonede. Ultima bulă a fost în 2017-2018 când bitcoin a crescut de la 1.000 de dolari la 20.000 de dolari, iar mai apoi a scăzut spre 3.000 de dolari până la finalul lui 2018”, notează Roubini, care este profesor de economie la Stern School of Business, NYU.
El continuă prin a argumenta că valoarea fundamentală a bitcoin este zero şi ar putea fi chiar negativă.
„Din moment ce valoarea fundamentală a bitcoin este zero şi ar fi chiar negativă dacă s-ar aplica o taxă de poluare în condiţiile în care producţia de bitcoin consumă cantităţi imense de energie şi poluează masiv, eu estimez că actuala bulă se va sparge eventual”.
Roubini consideră că denumirea de „monede” nu este potrivită pentru criptomonede, întrucât nu există niciun bun sau serviciu al cărui preţ să fie exprimat doar în bitcoin sau altă criptomonedă.
„Nici nu sunt o metodă de plată scalabilă: cu bitcoin poţi face cinci tranzacţii pe secundă, în timp ce reţeaua Visa face 24.000 de tranzacţii pe secundă. Bitcoinii abia sunt utilizaţi de companii importante ca mijloc de plată pentru bunuri şi servicii, deşi Tesla a oferit un exemplu proeminent recent”.
În opinia lui, criptomonedele nu pot oferi stabilitate ca mijloc de stocare a valorii.
„Există până şi conferinţe pe teme din piaţa criptomonedelor care refuză să accepte plata de înscriere în criptomonede. Mişcările volatile de preţuri pot elimina întreaga marjă de profit a unui comerciant în doar câteva ore. Nici măcar nu sunt denominate într-un mod consistent care să le permită utilizatorilor să compare preţurile bunurilor. Această situaţie în care există multe monede digitale diferite reprezintă efectiv o întoarcere la barter. Până şi Familia Flinstones avea un sistem monetar mai sofisticat bazat pe un indice de referinţă: scoici”.
Roubini subliniază ideea că este greşită chiar şi catalogarea criptomonedelor drept „active”.
„Majoritatea activelor au un flux de venit (acţiuni, obligaţiuni, piaţa de birouri şi spaţii comerciale) sau o utilizare (piaţa rezidenţială), ori o utilitate (banii fiat furnizează lichiditate care poate fi utilizată pentru plăţi). Aurul nu are venituri dar are o utilizare industrială. De asemenea, are utilitate ca mijloc de stocare şi oferă protecţie în faţa inflaţiei, a devalorizării monedelor şi a riscului de coadă”
Economistul repetă ideea conform căreia criptomonedele nu aduc venituri, nu au o utilitate, nu inovează plăţile sau alte servicii.
„Nu este nici măcar vorba de anonimat pentru că tehnologia blockchain îţi permite să urmăreşti plăţile cu uşurinţă. Este doar o joacă cu o bulă formată în jurul unui activ speculativ, mai rău decât nebunia lalelelor întrucât florile au avut şi încă au o utilitate. (...) Şi, mai rău, anumite criptomonede cunoscute drept <<shitcoins>> sunt de fapt ţepe financiare încă din faza de proiect. Volatilitatea pe preţul bitcoin este extrem de ridicată, iar acuzaţiile legate de comportament inadecvat în piaţă – inclusiv schemele cunoscute drept pump and dump – sunt din ce în ce mai larg răspândite”.
Nouriel Roubini susţine că nici aşa-numitele stablecoins nu sunt mai bune, în contextul în care autorităţile din New York au lansat deja o investigaţie complexă asupra theter, urmărind dacă este utilizată pentru a manipula preţul bitcoin.
„Vitalik Buterin, co-fondator al criptomonedei ethereum, a explicat că nicio criptomonedă nu poate fi în acelaşi timp şi scalabilă şi sigură şi descentralizată. Sisteme financiare tradiţionale sunt scalabile şi sigure: în cazul în care cardul tău sau contul tău sunt furate, îţi poţi recupera banii. Însă acestea sunt centralizate pentru că participanţii şi activele sunt verificate de anumite instituţii. În acest moment, criptomonedele nu sunt nici scalabile nici sigure. Dacă îţi pierzi cheia privată sau îţi este furată, activele au dispărut pentru totdeauna”.
Economistul spune că nici în cazul bitcoin nu există o descentralizare clară.
„Există un oligopol în minarea de bitcoin. Majoritatea nu se supun regulilor din vest şi sunt situate în locuri precum China, Rusia şi Belarus, ceea ce generează un coşmar în privinţa securităţii. Circa 99% din tranzacţiile cu bitcoin se realizează prin platforme de exchange centralizate, care nu sunt total ferite de atacuri cibernetice. Mai mult, primii programatori rămân cu un control foarte mare asupra proiectelor pe care le construiesc. De multe ori ei acţionează ca poliţist, procuror şi judecător şi ajung chiar să întoarcă nişte tranzacţii care ar trebui să fie imuabile”.
În opinia lui Roubini, toate acestea subminează ideea că piaţa criptomonedelor va aduce un sistem financiar descentralizat, va furniza servicii bancare către cei la care băncile nu au ajuns, sau că îi va îmbogăţi pe cei săraci.
„Lumea noastră este lovită de crize financiare, riscuri geopolitice şi o politică monetară foarte relaxată. Există o goană din ce în ce mai mare după active sigure care să protejeze investitorii în faţa inflaţiei şi a deprecierilor, iar aurul, obligaţiunile, bunurile, imobiliarele şi chiar acţiunile sunt candidaţi rezonabili. Un activ volatil şi riscant ca bitcoin nu îşi are locul în portofoliul investitorilor instituţionali serioşi. (...) Elon Musk cu Tesla şi Michael Saylor de la MicroStrategy ar putea paria masiv pe bitcoin, dar asta nu înseamnă că trebuie să o faci şi tu”.
