Acum cuvantul central este deflatie, si acest lucru afecteaza atat perspectiva economica, cat si modul in care guvernele trebuie sa reactioneze pentru a face fata unei recesiuni de amploare, scrie International Herald Tribune. "Este momentul sa ne facem griji in ceea ce priveste inflatia sau, mai bine spus, in ceea ce priveste lipsa acesteia", declara recent, David Rosenberg, economist in cadrul firmei americane de brokeraj Merrill Lynch.
Cu referire la politica presedintelui bancii centrale americane (Fed), Ben Bernanke, acesta spunea: "combinatia de preturi in scadere la marfuri, rate ale somajului in urcare si previziuni de crestere negativa pentru urmatoarele trimestre sugereaza ca Bernanke, in decurs de un an, va trebui sa se confrunte cu cea mai mare temere a sa: deflatia".
Scaderile preturilor afecteaza economia, in conditiile in care incurajeaza consumatorii sa intarzie achizitiile si companiile sa reduca volumul costurilor - exact opusul a ceea ce este necesar pentru a anima cresterea si a determina pietele de credit sa functioneze din nou normal.
Pentru moment, riscul unei deflatii prelungite pare izolat, in mare parte deoarece Statele Unite, Europa si alte parti ale lumii injecteaza mii de miliarde de dolari pentru a reinvia economiile lor si este de asteptat ca alti bani sa intre in sistem in curand. Olivier Blanchard, economist-sef la Fondul Monetar International, a spus ca masurile de prim rang ce vizeaza inflatia vor atinge probabil in viitorul apropiat domenii ce nu se doresc a fi "trezite". "Ceea ce conteaza, daca este sa ne facem probleme in ceea ce priveste acest lucru, este daca ne confruntam cu un fenomen deflationist sustinut", a afirmat el saptamana trecuta. "La momentul actual, acesta este un motiv real de ingrijorare. Cu toate acestea, noi credem ca posibilitatea unei deflatii sustinute in acest moment este foarte mica."
Datele economice ce urmeaza sa fie facute publice luna aceasta sunt asteptate sa arate ca preturile la comertul cu ridicata au scazut in Germania cu 1% in octombrie fata de valoarea lor din septembrie, in timp ce inflatia zonei euro a urcat cu 0,1%, conform unor sondaje realizate de Reuters. Banca Centrala Europeana, Banca Angliei si Banca Centrala a Elvetiei au redus ratele dobanzii pe termen scurt in urma cu doua saptamani si se asteapta ca noi reduceri sa fie operate pana la sfarsitul acestui an. Aceste rate reduse nu au un impact pozitiv pentru economie, in conditiile in care bancile sunt reticente in a acorda credite, iar consumatorii si companiile nu sunt interesate sa imprumute. Economiile Statelor Unite si Marii Britanii s-au contractat in cel de-al treilea trimestru, iar datele ce urmeaza a fi facute publice sunt asteptate sa arate aceeasi tendinta si in zona euro. Oficialii Fondului Monetar International au declarat la inceputul lunii noiembrie ca mai multe masuri fiscale sunt necesare, in conditiile in care lumea dezvoltata se confrunta cu cea mai lunga contractie economica de la al doilea razboi mondial incoace.
Rosenberg si alti economisti au recitit discursul pe care Ben Bernanke l-a tinut in 2002 despre modul in care trebuie actionat asupra deflatiei. Printre sugestiile sale se regasesc extinderea achizitiilor de active pe care le realizeaza Fed si oferirea unor rate scazute ale dobanzii pentru banci, doua masuri pe care banca centrala le-a adoptat deja.
Bernanke si colegii sai au fost atat de agresivi in incercarea de a revigora procesul de creditare si pe cel de achizitii de active, incat bilantul Fed s-a dublat in ultimele doua luni, ajungand la mai mult de 2.000 mld. dolari (1.552 mld. euro). Acest bilant nu include actiunile autoritatii Departamentului de Trezorerie al Statelor Unite, care a investit sute de miliarde de dolari in banci si achizitii de active. Statele europene au promis 2.200 de miliarde de dolari pentru a ajuta la stabilizarea pietelor financiare.
O mare parte din atentie s-a indreptat pana acum spre a injecta bani in banci, in speranta ca acestea vor intoarce favoarea si vor acorda credite. Atentia se indreapta acum catre a pune banii in buzunarele consumatorilor si in proiecte de infrastructura ce vor genera slujbe. "Fara noi incercari de a stimula economia, cel de-al patrulea trimestru va fi unul slab, urmat de un prim trimestrul al anului viitor in aceeasi nota", a declarat Bill Cheney, economistul-sef al John Hancock din Boston.
Congresul american este asteptat sa aprobe un nou pachet financiar inainte ca Barack Obama sa fie instalat oficial la Casa Alba in ianuarie, propunere ce ar putea depasi 300 de miliarde de dolari (232,8 mld. euro).
Este asteptat ca aceasta propunere sa includa bani pentru proiecte ca drumuri si poduri, la fel ca si provizii pentru a ajuta proprietarii de imobile ce se chinuie sa isi plateasca ipotecile.
"Un pachet financiar guvernamental masiv al carui scop ar fi sa stimuleze economia, cu valori cuprinse intre 300 si 500 de miliarde de dolari va fi necesar pentru a scoate economia din coma", spune Bernard Baumohl, economist-sef la Economic Outlook Group din Princeton, New Jersey.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
