Trei dintre cele mai mari economii ale Europei au evoluat peste aşteptări în ultimul trimestru al anului trecut, când un nou puseu al pandemiei a lovit regiunea şi întreaga lume. Germania, locomotiva Uniunii Europene, a reuşit chiar să crească, evitând astfel, la limită, reintrarea în recesiune propulsată de exporturile puternice. A crescut, spre surprinderea tuturor, şi economia Spaniei, o ţară dependentă de turism. Franţa, unde consumul este coloana vertebrală a economiei, a scăzut mai lent decât s-a anticipat. Acest lucru dă speranţă că nici în alte economii consumul şi producţia industrială nu au fost sufocate de criză.
Însă, spun analiştii, este greu de crezut că miracolul va putea continua în primul trimestru al acestui an, având în vedere noile măsuri de lockdown impuse de guvernele europene şi din alte părţi şi blocajele din campaniile de imunizare din UE. În primele 10 luni ale anului trecut, Germania a avut o pondere de 23% în exporturile României, iar Franţa de 6,6%.
PIB-ul Germaniei a crescut cu 0,1% în trimestrul patru din 2020, în raport cu trimestrul anterior, deşi valul doi al pandemiei a inhibat consumul, potrivit datelor statistice oficiale. În trimestrul trei, avansul a fost de aproape 9%, iar diferenţa arată cât de dur a fost impactul noului episod al crizei. În întreg anul 2020, economia germană s-a contractat cu -5%, cea mai slabă evoluţie de la criza financiară din 2009, însă evoluţia este mult mai bună decât s-au temut multe instituţii de prognoză la începutul pandemiei. În trimestrul patru, economia fost împinsă în sus de exporturi şi construcţii, scrie Reuters.
„În trimestrul patru, revenirea a fost încetinită de al doilea val al pandemiei şi de noile restricţii de la sfârşitul anului“, se arată într-un comunicat al institutului naţional de statistică al Germaniei. „Acest lucru a afectat în special consumul privat, în timp ce exporturile de bunuri şi investiţiile din construcţii au sprijinit economia.“ Creşterea este surprinzătoare având în vedere că în urmă cu puţin timp institutul de statistică sugera stagnare la finalul anului trecut, iar analizele ministerului economiei indicau o mică scădere.
Săptămâna trecută, guvernul de la Berlin şi-a înăsprit proiecţia privind evoluţia PIB în anul acesta de la o scădere de -4,4% la una de -3%. Ministrul economiei Peter Altmaier a spus că se aşteaptă ca economia să revină la nivelurile de dinainte de criză abia în a doua jumătate a anului viitor. Cancelarul Angela Merkel şi conducătorii landurilor au stabilit să extindă aplicarea măsurilor de lockdown până la mijlocul lunii februarie. Contrar carantinei din primăvară, în timpul actualului val al pandemiei fabricile nu s-au închis, iar impactul restricţiilor se simte mai mult în retail, călătorii şi în sectorul ospitalităţii, arată analiştii de la ING.
Un alt factor stabilizator pentru economie sunt schemele de programe reduse de lucru, prin care guvernul protejează cu bani locurile de muncă şi consumul.
Economia Spaniei, una din ţările europene cel mai grav afectate de pandemie, a crescut cu 0,4%, propulsată de o revenire puternică a consumului din gospodării. Guvernul spaniol nu s-a ferit să cheltuiască miliarde de euro încă de la începutul crizei pentru a proteja afacerile şi locurile de muncă, dar cu preţul unui deficit bugetar masiv.
În 2020, economia spaniolă s-a prăbuşit cu -11%, una dintre cele mai adânci recesiuni din UE. Supradependenţa de turism şi companiile de dimensiuni reduse în comparaţie cu cele din alte state au făcut ca Spania să fie deosebit de vulnerabilă la restricţiile de călătorie şi la închiderea magazinelor.
În Franţa, cheltuielile de consum au revenit puternic în decembrie, amortizând impactul crizei în ultimul trimestru din 2020 la o scădere de doar -1,3%, în ritm trimestrial. Contracţia este cu mult mai slabă decât s-au aşteptat economiştii. În trimestrul trei, economia, a doua ca mărime din UE, a sprintat cu 18,5%. Datele statistice oficiale arată că cheltuielile consumatorilor au crescut cu 23% în decembrie, faţă de luna anterioară, reflectând relaxarea restricţiilor în vremea sărbătorilor de iarnă. Cheltuielile gospodăriilor sunt principalul motor al economiei franceze. De asemenea, exporturile au depăşit importurile, astfel că în trimestrul patru comerţul extern a avut o contribuţie pozitivă de aproape un punct procentual la evoluţia PIB.
În această perioadă, s-au evidenţiat în mod deosebit exporturile de bunuri pentru transport şi de produse farmaceutice. Exporturile totale au crescut cu aproape 5% în trimestrul patru. În întreg anul 2020, economia a scăzut cu 8,3%, cea mai mare recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial. Iar, la fel ca în cazul celor mai multe economii europene, perspectiva unor noi măsuri de lockdown zdrobesc speranţele că începutul acestui an va aduce o revenire economică, notează Bloomberg. Pentru analiştii de la ING, o nouă recesiune în Franţa este mai mult decât sigură.
