Caută doar în titlu
Business Internaţional

Economiile mari ale Europei prelungesc schemele prin care protejează locurile de muncă, însă peste tot sunt semne că guvernele se apropie de fundul sacului

Guvernele celor mai mari economii europene îşi extind programele de protejare a locurilor de muncă, ştiind că revenirea din criza produsă de pandemie depinde de încrederea şi forţa de cumpărare ale cetăţenilor lor. Însă măsurile luate sugerează că se apropie de fundul sacului. Iar costurile fiscale ale sutelor de miliarde de euro cheltuite încep să se arate: Germania a înregistrat primul deficit bugetar de după marea criză financiară, iar datoria Franţei este aşteptată să explodeze de la 99% din PIB la 121% din PIB, în timp ce rata şomajului ar putea sări de 12%.

Partidele aflate în coaliţia de guvernare din Germania au convenit extinderea până la sfârşitul anului viitor a schemei care a împiedicat ca milioane de nemţi să-şi piardă locul de muncă şi care ar fi trebuit să expire în martie 2021 şi prelungirea ajutorului dat firmelor mici şi mijlocii până la sfârşitul anului, scrie Bloomberg.

De asemenea, coaliţia a căzut de acord asupra unei reforme electorale care va limita numărul de parlamentari din Bundestag, scriu Bloomberg şi EUobserver. Programul de salvare a locurilor de muncă, cunoscut în germană ca „Kurzarbeit“, presupune subvenţionarea a două treimi din salariu de către guvern când angajatorul reduce programul de muncă pentru a diminua costurile şi permite astfel companiilor să-şi păstreze angajaţii în timpul crizelor economice. Ministrul finanţelor Olaf Scholz a explicat că banii pentru prelungire vor veni din bugetul federal de anul viitor şi se vor adăuga celor 1.200 de miliarde de euro angajate deja de Berlin în eforturile de a sprijini economia în timpul pandemiei.

„Acum ne concentrăm pe stabilizarea economiei“, a spus Scholz. „Pentru că am acţionat la timp şi pe multiple fronturi, Germania se descurcă în această criză mult mai bine decât alte state.“ Germania a mai folosit cu succes schema Kurzarbeit în criza anterioară, când Scholz era premier, şi se estimează că prin ea au fost salvate zeci de mii de locuri de muncă, notează TheLocal.de. În iulie, 5,6 milioane de persoane primeau be­ne­fi­cii prin această schemă, faţă de 7 mi­lioa­ne în mai, potrivit Institutului pentru cer­ce­tare economică ifo. Pentru a înlesni ac­cesul la program, guvernul a relaxat ce­rin­ţele pe care trebuie să le îndeplinească o fi­rmă pentru a avea acces la asistenţă finan­ciară.

Giganţi ai businessului german precum Luf­thansa, Volkswagen şi BMW se numără printre mul­tele companii care au ales să apeleze la Kurzarbeit. Sche­ma vine cu costuri pe măsură. Când economia ger­mană s-a contractat cu 5% în 2009, în medie circa 1,1 mi­lioane de muncitori au fost plasaţi în acest pro­gram, costând bugetul zece miliarde de euro. După ce a menţinut cu îndârjire ani de zile un buget echilibrat, guvernul a anunţat de această dată că intenţionează să împrumute 218 miliarde de euro anul acesta pentru a finanţa lupta cu pandemia. În primul semestru al acestui an, statul german a înregistrat primul deficit bugetar din ultimii nouă ani, de 51,6 miliarde de euro, echivalentul a 3,2% din PIB, peste limitele îngăduite de Uniunea Europeană. Biroul federal de statistică a revizuit scăderea economică din al doilea trimestru la 9,7% în ritm trimestrial, de la un plonjon de 10,1% cât estimase anterior.

Preşedintele ifo Clemens Fuest, deşi un sondaj realizat de institutul său arată că firmele sunt ceva mai optimiste că revenirea economică este pe drumul cel bun, a avertizat că situaţia este „departe de a fi normală“ şi că companiile vor continua probabil să reducă personalul. De aici şi eforturile Berlinului de a-i ajuta pe salariaţi. „Cel mai costisitor lucru pentru un stat ar fi şomajul în masă şi extincţia în masă a companiilor şi exact aceste lucruri le poate preveni utilizarea inteligentă a Kurzarbeit“, a explicat Annegret Kramp-Karrenbauer, preşedinta Partidului Creştin Democrat al cancelarului Angela Merkel.

Şi guvernul Franţei a extins o schemă de subvenţionare a salariilor cu doi ani, dar cere în schimb angajatorilor să suporte o parte mai mare din costuri, notează The New York Times. În plus, Parisul va anunţa pe 3 septembrie un nou plan de stimulare economică, de 100 de miliarde de euro. Prea multe detalii încă nu există, dar se ştie că noile măsuri, precum eforturi de două miliarde de euro pentru susţinerea culturii, nu vor presupune majorarea impozitelor, potrivit presei franceze.

Pentru sectorul de afaceri, guvernul are în vedere prelungirea amânării rambursării împrumuturilor garantate de stat, dar şi un nou sistem de credite pe termen foarte lung. „Este în interesul nostru colectiv ca toate IMM-urile să-şi poată plăti datoriile şi să se redreseze“, a declarat Bruno Le Maire, ministrul economiei. Până acum în această criză, guvernul a angajat peste 460 de miliarde de euro pentru salvarea economiei, iar preşedintele Emmanuel Macron a promis că va proteja economia „oricare ar fi costul“. Totuşi, institutul naţional de statistică estimează că până la un milion de locuri de muncă s-ar putea pierde până în 2021, ceea c ear duce rata şomajului la 12,5%. Cel mai recent sondaj al încrederii francezilor în economie arată o stagnare, ceea ce înseamnă că vacanţa nu a reuşit să dea un impuls moralului familiilor, scrie Les Echos.

Şi Italia şi Spania au prelungit, până în decembrie, programele lor de subvenţionare a salariilor angajaţilor trimişi în şomaj parţial, deşi cu mai puţini bani pentru companii şi cu retragerea anumitor beneficii, cum ar fi exceptarea angajatorului de la plata contribuţiilor la pensii şi sănătate.

În Cehia, cea mai matură economie din Europa Centrală şi de Est, guvernul a prelungit programul de protejare a locurilor de muncă până la sfârşitul lunii octombrie, potrivit Reuters. Schema de plată a şomajului tehnic şi plăţile directe către liber profesionişti reprezintă cele mai mari elemente ale eforturilor guvernului de a ajuta economia lovită de pandemie. Un program permanent ar putea fi implementat anul viitor.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.